Zeci de tineri s-au călcat în picioare la un concert în Bucureşti, iar unii dintre ei au fost striviţi în îmbulzeală, fiind salvaţi de agenţii de pază care i-au tras de sub mulţime şi i-au aruncat afară.

Nu sunt de acord că o imagine face cât o mie de cuvinte.  Dar cele pe care le-am văzut la tv, zilele trecute sunt într-adevăr intrigante.  E vorba despre un fel de ”concert”, care a avut loc undeva pe strada Băiculeşti din Bucureşti. Un concert de ”trap”. Nu știu ce fel de muzică o fi aceea, dar am văzut zeci de tineri, în special adolescenţi şi adolescente, care au participat la acest eveniment, de bună seamă, cultural.

La un moment dat, s-a creat o îmbulzeală uriaşă, iar tinerii au început să se calce în picioare pentru a ieşi de acolo. Imaginile au fost postate pe reţelele sociale de cei care au reuşit să iasă, aceştia scriind mesaje precum "Colectiv" sau "Era să murim". O mămică din Bucureşti, care a mers cu fiica ei la concert, (Doamne ferește!), ne-a explicat că a fost norocoasă să iasă la timp".

Asta s-a întâmplat aseară la evenimentul (!!!) ”Trapsodia”. Spaţiul plin de copii şi adolescenţi. Poate investighează cineva fenomenul. „Am fost cu fiica mea, noi am avut noroc că eram la uşă şi am ieşit repede din îmbulzeală", a scris mama melomană. Pe imagini se poate observa cum adolescenţii încearcă să iasă din locaţie şi se calcă în picioare, în timp ce unii dintre copii se află întinşi pe podea, iar agenţii de pază încearcă să îi scoată afară.

La un moment dat, un tânăr a fotografiat o mulţime de pantofi, dar şi sticle sparte şi telefoane mobile împrăştiate pe jos, fotografia fiind însoţită de mesajul "Era să murim!". Am continuat să citesc un comunicat șocant al OMS, în timp ce pe ecranul televizorului se derulau imagini cu tineri amețiți, „distrându-se” în centrul vechi, dornici de destrăbălare, după o pandemie greu de dus pentru ei… „Și asta înseamnă traume în masă, chiar mai mari decât ceea ce a trăit lumea după cel de-al Doilea Război Mondial”, scria autorul, un oficial OMS menționând efectul asupra sănătății mintale. „Și atunci când există traume în masă, acestea afectează comunitățile pentru mulți ani de acum înainte”.

Adjuncții d-lui Tedros, de la OMS, au subliniat că ar trebui să se acorde prioritate sănătății mintale. Maria Van Kerkhove, șeful unității OMS pentru boli emergente  adăugat că numărul cazurilor de tineri cu probleme de sănătate mintală, dereglată în pandemie va crește, fiind o problemă majoră pe termen lung. Dacă mai adăugăm la asta alienarea pe care o aduce în Lume războiul din Ucraina, cu tot haloul de tragism care îl înconjoară, pare că ne aflăm într-un punct din care nu știm încotro vom porni mai departe. Dacă vom porni.

Urmează întrebarea arhicunoscută :”Ce e de făcut?” - întrebare din ce în ce mai complicată.  Ce ni se recomandă de către unii ”specialiști”? Metoda „înapoi din viitor” , care răstoarnă paradigma actuală, în care starea de azi reprezintă punctul de plecare. Este în special potrivită, spun aceștia, pentru schimbările radicale (și cu atât mai potrivită pentru schimbările radicale provocate de COVID-19 și războiul din Ucraina), ceea ce face extrapolările bazate pe tendințe istorice să fie irelevante, (!!!) creând piețe și ecosisteme complet noi. Gândirea „înapoi din viitor” lărgește perspectiva decidenților, ajutându-i să se confrunte cu realitatea unor mai multe scenarii posibile, în care tot ceea ce e cunoscut poate deveni irelevant. Deci totul poate fi redefinit. Merită să-ți faci o cruce după ce citești așa ceva. Poate e chiar indicat…

Noroc că România, în genialitatea ei politică perpetuă a tinerilor ei trotinetiști, a rezolvat problema prin reducerea varstei de vot. Dreptul de vot este un drept fundamental, exclusiv politic, deoarece este folosit pentru a permite participarea la guvernare a poporului prin intermediul  reprezentanţilor aleşi. Deci, aici va trebui intervenit, pentru a salva România.

Doi băieți, Vlad Măntoiu și Alexandru-Yuuki Anahara, studenți la Universitatea București au depus la Camera Deputaților un proiect de lege care prevede introducerea dreptului de vot de la vârsta de 16 ani. Inițiativa legislativă este semnată de 29 de deputați și senatori. „Ne vom susține inițiativa prin toate comisiile parlamentare prin care va trece, asigurându-ne că vom face tot posibilul să convingem actuala clasă politică de nevoia unei astfel de schimbări în bine, de nevoia unei astfel de reîmprospătări a sistemului din România”, a scris Vlad Măntoiu pe rețelele sociale.

Inițiatorii proiectului spun că dacă la 16 ani poți lucra și răspunzi penal pentru faptele sale, ești destul de matur pentru a vota. „La 16 ani poti să te angajezi, deci plătești taxe, în anumite contexte. Poți să fii arestat și declarat responsabil pentru propria faptă, deci ești apt cognitiv să acționezi conform propriilor convingeri.

Votul la 16 ani nu numai că este un drept care începe încet-încet să fie acceptat în statele europene, dar, până la urmă, este și ceva firesc, natural pentru că legile României relevă cu claritate că la 16 ani, un cetățean e capabil să fie rațional”, a spus Alexandru-Yuuki Anahara. Un profesor remarca faptul că din ce mai mulți adolescenți se miră (culmea!) tocmai atunci când le spui că este foarte important să-ți pui întrebări, ei crezând că maturitatea înseamnă a nu te mai îndoi de nimic și a te conforma pe deplin, a te purta ca și cum ai ști tot. Dar asta, după cum se vede, nu pare prea important și nu apare în argumentația tinerilor care au lansat proiectul cu pricina.

Psihologul Jean Piaget spunea că cei mici nu sunt capabili de gândire critică și logică decât după vârsta de 11-12 ani. Cu puțină înțelegere, eu cred că votul poate începe și de la 14 ani, vârstă la care îngrijorător de multe dintre copilele românce devin mame, nu? Oricum ar fi, un lucru cert e că votul la vârste fragede (14-16 ani) va rezolva rapid și definitiv, problemele țării noastre. Nu am nici o îndoială. De aceea apreciez  și alte inițiative din țări în care conducătorii  au inițiative salutare, menite să salveze națiunea…

Există  câte o măsură care rezolvă dintr-un foc toate problemele. E cazul Spaniei, al cărei turism risca să se prăbușească, dar o măsură simplă, clară, care, desigur are acceptul tuturor cetățenilor, a rezolvat problema. De sute de ani, de la Isabela de Castilia și Ferdinand de Aragon, oamenii erau deranjați groaznic de fumul și chiștoacele de țigară. Dar, s-a terminat. Spania a fost salvată de la extincție, așa cum și România va fi salvată de voturile celor de 16 ani!

Cei care merg la plajă în Barcelona nu vor mai fi agresați de mucurile de ţigară sau de fumul pasiv începând cu luna iulie, când al doilea oraş ca mărime din Spania va interzice fumatul pe toate plajele sale. „Plajele în care fumatul este interzis va oferi zone de locuit comunale mai sănătoase, cu mai puţine deşeuri şi vor respecta apărarea mediului”, se arată în comunicatul autorităților. Deci, se poate!