Liceenii ar putea să studieze „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”, din anul școlar 2023-2024, conform unei inițiative legislative ce așteaptă acceptul Camerei Deputaților. Materia opțională ar urma să fie introdusă la clasa a XII-a/a XIII-a din ciclul liceal, iar cadrele didactice care susțin orele de istorie vor putea beneficia de cursuri specializate de perfecționare.

Comisiile de specialitate din Parlament au aprobat deja proiectul prin care se urmărește modificarea legii educației, având drept principală urmare introducerea în planul de învățământ a unei noi discipline.

Materia opțională „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România" ar urma să fie introdusă la clasa a XII-a/a XIII-a din ciclul liceal.

De asemenea, cadrele didactice care susțin orele de istorie vor putea beneficia de cursuri specializate de perfecționare.

Se dorește schimbarea structurii anului școlar

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, este convins că structura anului școlar trebuie să prevadă trimeste, nu semestre. Oficialul vrea vacanțe în octombrie și februarie.

Sorin Cîmpeanu anunță că ia în calcul și chiar aduce avantajele trecerii la segmentarea trimestrială a anului școlar, care până acum a fost împărțit în două semestre.

Mai mult, „trecerea de la semestre la trimestre nu este o certitudine, ci o probabilitate”, a spus ministrul Educaţiei într-un interviu pentru Antena3.

Cîmpeanu va modifica structura anului școlar după consultarea cu societatea civilă

Ministrul afirmă că așteaptă să se consulte cu societatea civilă, înainte de a propune o astfel de măsură.

„Este vorba de o posibilă propunere pe care Ministerul Educaţiei o susţine. O structură de an şcolar va putea veni doar după consultarea cu cei interesaţi – în primul rînd elevi, profesori şi părinţi.”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației se arată pro-trimestriere, aducând argumente pentru a demonstra eficiența unei astfel de măsuri.

„Împărţirea pe trimestre este o poziţionare naturală inclusiv din perspectiva vacanţelor intertrimestriale. Am putea avea o vacanţă de 17 zile în perioada sărbătorilor de iarnă, care separă primul trimestru de cel de-al doilea şi o altă vacanţă de 12 zile, în perioada sărbătorilor Pascale, care să cuprindă şi sărbătorile ortodoxe şi pe cele catolice”, a explicat ministrul.

Trimestrierea ar putea ajuta la o mai bună organizare a materiei, afirmă ministrul

Mai mult, oficialul crede că împărțirea anului școlar în trei semestre ar duce la organizarea mai eficientă a materiei din programa școlară, cât și la o evaluare coerentă a școlarilor.

„Împărţirea pe trimestre permite o mai bună organizare a materiei, dar şi o evaluare formativă şi sumativă mai coerentă. Este important să însoţim această schimbare de formă (de structură de an şcolar) de schimbări de conţinut din perspectiva evaluărilor”, spune Cîmpeanu.

Un alt argument adus de ministrul Educației vizează modul de acordare a vacanțelor intersemestriale.

„Cele trei trimestre sunt împărţite de fapt în unităţi de învăţare, de 6-7-8 săptămâni în care putem intercala vacanţe. De exemplu, în luna octombrie se poate intercala la final o vacanţă de o săptămână pentru toţi elevii, nu numai pentru cei din învăţământul primar, ci şi gimnazial şi liceal. De asemenea, luăm în considerare şi o vacanţă de o săptămână în luna februarie”, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Cum a fost sacrificată Educația din România în timpul pandemiei

Ana Loredana Predescu, deputat PUSL de Brașov, a acuzat modul în care a fost gestionată întreaga situație creată de pandemia de coronavirus în țara noastră.

Liderii Partidului Umanist Social-Liberal (PUSL) au criticat haosul din Educație, creat de noile măsuri de organizare a activității în instituțiile de învățământ, în raport cu situația epidemiologică generată de virusul SARS-CoV-2.

„În primul rând, închiderea școlilor în cazul depășirii unui grad de ocupare de 75% din paturile Covid la nivel de județ, duce la inechitatea actului educațional, motiv pentru care, părinții se pot adresa inclusiv instanței de judecată pentru încălcarea dreptului la educație a copiilor lor, acest criteriu nefiind unul obiectiv și relevant. În opinia mea este un abuz. Ce legătură are patul de la spital cu actul educațional?

„Actul educațional a fost sacrificat în favoarea actului sanitar și al regulilor COVID”, spune deputatul

De doi ani, cadrele didactice au fost mai mult agenți DSP care s-au ocupat de crearea de circuite specifice, de reorganizarea sălilor, de verificarea testelor și a purtării măștilor, de evidența cazurilor, mai nou, și de număratul paturilor din spitale.

Ceea ce mă face să afirm că actul educațional a fost sacrificat în favoarea actului sanitar și al regulilor covid”, transmite Ana Loredana Predescu, deputat PUSL de Brașov.