PIB-ul global, afectat la rândul său de contextul actual. Avertismentul OCDE: „Va depinde parțial de durata războiului și de răspunsurile politice”

PIB-ul global, afectat la rândul său de contextul actual. Avertismentul OCDE: „Va depinde parțial de durata războiului și de răspunsurile politice” Sursa: Facebook

Alarma pentru refugiați: „În Europa, este cel mai rapid flux de la cel de-al Doilea Război Mondial”. Invazia rusă în Ucraina ar putea duce la o reducere a PIB-ului global și la o creștere a inflației cu 2,5 puncte, potrivit unei analize efectuată de OCDE, unul dintre primele organisme internaționale care a încercat să realizeze o evaluare preliminară a efectelor conflictului din Europa, conform La Repubblica.

OCDE observă „amploarea impactului economic, care este foarte incertă și va depinde parțial de durata războiului și de răspunsurile politice, însă este clar că războiul va avea drept rezultat o frânare substanțială pe termen scurt a creșterii globale și presiuni inflaţioniste semnificativ mai puternice”.

OCDE analizează efectele exodului populației ucrainene

Organizația se concentrează şi pe fluxul masiv de refugiați care fug din țară și pe consecințele acestui exod asupra economiilor țărilor. „Este cel mai rapid flux de refugiați în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, scrie OCDE. Potrivit datelor, „în primele trei săptămâni de război, din Ucraina au fugit aproximativ trei milioane de oameni, iar acest număr va crește în continuare”.

Pentru organizația din Paris, această situaţie va genera „cheltuieli pentru asistență socială și locuințe, furnizarea de hrană, asistență medicală, îngrijirea copiilor și educație”, greu de cuantificat deocamdată din cauza incertitudinii privind numărul de refugiați, durata șederii acestora și suma cheltuielilor per refugiat”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit estimărilor OCDE, asistența acordată refugiaților ucraineni va costa aproximativ 0,25% din PIB-ul Uniunii Europene.

Răspunsul băncilor centrale

Din același motiv, potrivit OCDE, „politicile monetare ar trebui să rămână focusate pe așteptările inflaționiste. Majoritatea băncilor centrale ar trebui să continue cu planurile de dinainte de război, cu excepția ţărilor deja afectate, unde poate fi necesară o pauză pentru a evalua pe deplin consecințele crizei”.

OCDE este de părere că politica monetară va reacționa la creșterea inflației cu o creștere a dobânzilor de 1 punct procentual în principalele economii avansate și de 1,5 puncte în principalele economii emergente.

Oprirea exporturilor, cauză pentru deficiențe majore în multe țări emergente

Analiza OCDE se concentrează apoi asupra ponderii economiei ruse la nivel global. În timp ce Rusia și Ucraina valorează doar 2% din PIB-ul global, ponderea lor pe piața energiei și a materiilor prime este extrem de semnificativă. De exemplu, cele două țări reprezintă 30% din exporturile de grâu, 25% din cele de paladiu, 20% din exporturile de porumb, îngrășăminte minerale și gaze naturale și 11% din petrol. O pondere relevantă și în ceea ce priveşte nichelul și platina, a căror valoare a crescut vertiginos în ultimele săptămâni.

Organizația remarcă apoi modul în care impactul asupra crizei materiilor prime ar putea avea un efect diferențiat în funcție de ponderea importurilor. Dacă, de exemplu, pentru Italia, grâul din Rusia și Ucraina valorează 5% din totalul importurilor, pentru Egipt și Turcia ponderea depășește 70%.

„O sistare completă a exporturilor – scrie OCDE – ar putea duce la deficiențe serioase în multe țări emergente”. Un fapt care ar putea avea implicații nu doar din punct de vedere economic, ci ar putea duce la „dezastre umanitare”, informează Rador.