O mare parte din Ucraina s-a cufundat în întuneric în timpul nopților lungi de după invazia sângeroasă a lui Vladimir Putin, arată noi imagini din satelit furnizate de NASA. Materialele compară cantitatea de lumină emisă pe timp de noapte în Ucraina pe 3 februarie, înainte de invazia rusă, și miercuri, 9 martie, după două săptămâni de război. Mai multe centre urbane importante, printre care Mariupol, din sud-estul țării, și Irpin, de la periferia Kievului, au rămas fără căldură, electricitate și apă după zile consecutive de bombardamente intense.

Imaginile din Ucraina trezesc adevărați fiori de spaimă. Foarte asemănătoare, materialele furnizate de către NASA la două săptămâni după declanșarea războiului lui Vladimir Putin aduc aminte de înfiorătoarele clipe trăite de britanici atunci când apelau la lumânări în timpul penelor de curent din timpul Blitzului din septembrie 1940.

Imagini cu Ucraina, înainte și după război

Prima imagine din satelit NASA, realizată pe 3 februarie, surprinde amploarea luminilor de pe teritoriul Ucrainei, înainte de invazia Rusiei. Buchete de lumină înfloresc în orașele urbanizate, cum ar fi Kievul, sau pe cele mai lungi și mai aglomerate drumuri ale țării.

Multe dintre luminile albe par a fi mai slabe în comparație cu altele surprinse la aceeași dată, însă acest lucru se datorează acoperirii norilor, fenomen apărut în mod natural, potrivit NASA.

Totuși, o captură realizată pe 9 martie, adică la două săptămâni după război, arată mult mai puțină lumină vizibilă în Ucraina. Capitala Kiev, în mod special, a fost cufundată aproape în întregime în întuneric, iar zecile de puncte mici s-au stins.

În altă parte, de-a lungul coastei sudice, care a fost o prioritate tactică cheie pentru forțele de invazie rusești, și emisiile de lumină din jurul Mykolaiv, Kherson și Mariupol s-au redus foarte mult. Mai multe orașe au suferit pierderi de energie electrică de când a început războiul.

Ministerul Apărării a declarat, în a doua săptămână de invazie, că în afară de Kiev, Irpin „se pare că a rămas fără căldură, apă sau electricitate timp de mai multe zile”.

Mariupol, în sud-estul Ucrainei, a rămas, de asemenea, fără electricitate, iar viceprimarul orașului a avertizat asupra situației dezastruoase, spunând că locuitorii au fost forțați să folosească zăpada topită ca apă potabilă, deoarece rezervele au scăzut  periculos. Viceprimarul Serhiy Orlov a declarat ulterior că în oraș nu mai există electricitate, încălzire, gaze sau rezerve de apă.

Scenele care amintesc de Blitzul din 1940

Materialele puse la dispoziție de NASA amintesc de data de 1 septembrie 1939, când guvernul britanic a emis un ordin de iluminat care însemna că în fiecare noapte, de la apusul până la răsăritul soarelui, toate luminile din interiorul clădirilor erau întunecate, iar cele de afară erau stinse.

În timpul Blitzului, luminile de pe Big Ben au fost stinse pentru ca forțele britanice să se asigure că piloții germani nu le puteau folosi drept ghid în bombardamentele aeriene asupra capitalei.

S-a ordonat atunci acoperirea ferestrelor și a ușilor cu perdele grele, carton sau vopsea. Nici măcar o pată de lumină nu putea fi observată de avioanele inamice.

Bombardamentele cu peste 40.000 de victime

Blitzul a început pe data de 7 septembrie 1940 și a fost cea mai intensă campanie de bombardamente pe care a cunoscut-o vreodată Marea Britanie. Denumit după cuvântul german „Blitzkrieg”, care înseamnă război fulgerător, Blitzul a luat viața a peste 40.000 de civili.

Între 7 septembrie 1940 și 21 mai 1941, au avut loc raiduri majore în Marea Britanie, peste 20.000 de tone de explozibil fiind aruncate asupra a 16 orașe britanice. Londra a fost atacată de 71 de ori și bombardată de Luftwaffe timp de 57 de nopți consecutive.

City și East End au fost cele mai afectate de bombardamentele din capitală, cursul Tamisei fiind folosit pentru a ghida bombardierele germane. Londonezii au ajuns să se aștepte la raiduri grele în timpul perioadelor de lună plină, iar acestea au devenit cunoscute sub numele de „lunile bombardierelor”.

Mai mult de un milion de case din Londra au fost distruse sau avariate, iar dintre cei care au fost uciși în campania de bombardamente, mai mult de jumătate erau din Londra.

Alte câteva orașe britanice - vizate ca centre ale capacităților industriale și militare ale insulei - au fost lovite de bombele Luftwaffe, printre care Glasgow, Liverpool, Plymouth, Cardiff, Belfast și Southampton și multe altele.

Adăposturile adânc realizate sub pământ ofereau cea mai mare protecție împotriva unei lovituri directe, deși în 1939 guvernul a refuzat să permită ca stațiile de metrou să fie folosite ca adăposturi pentru a nu interfera cu călătoriile navetiștilor.

Cu toate acestea, până în a doua săptămână de bombardamente intense din timpul Blitzului, guvernul a cedat și a ordonat deschiderea stațiilor. În fiecare zi, cozi ordonate de oameni stăteau la coadă până la ora 16.00, când li s-a permis să intre în stații.

În ciuda bombardamentelor generalizate asupra capitalei, unele repere au rămas intacte - cum ar fi Catedrala St Paul, care a fost practic nevătămată, în ciuda faptului că multe clădiri din jurul ei au fost reduse la ruine.

Hitler intenționa să demoralizeze Marea Britanie înainte de a lansa o invazie folosind forțele sale navale și terestre. Blitzul s-a încheiat la sfârșitul lunii mai 1941, când Hitler și-a propus să invadeze Uniunea Sovietică.

Printre alte orașe britanice care au avut de suferit în timpul Blitzului se numără Coventry, unde catedrala sa medievală a fost distrusă și o treime din casele sale au devenit nelocuibile, în timp ce Liverpool și Merseyside au fost cele mai bombardate zone din afara Londrei.

De asemenea, au avut loc bombardamente majore la Birmingham, unde 53 de persoane au fost ucise într-o fabrică de armament, și la Bristol, unde germanii au aruncat 1.540 de tone de explozibili puternici și 12.500 de bombe incendiare într-o singură noapte, ucigând 207 persoane.