Petre Badea, noi probleme la DNA! De patru ani a fost nevoie pentru rechizitoriu. Decizia este definitivă

Sursa: arhiva EVZ

Omul de afaceri Petre Badea i-a băgat în încurcătură pe procurorii DNA. Au trecut aproximativ patru ani de când aceștia încearcă să întocmească un rechizitoriu coerent care să fie validat de judecători. Curtea de Apel București a restituit din nou dosarul, în urma mai multor neregularități. Primul rechizitoriu a fost întocmit de DNA în 2018.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) pare să întâmpine mari probleme cu întocmirea rechizitoriului dosarului în care este implicat omul de afaceri Petre Badea și firma pe care acesta o controlează, Aedificia Carpați. Potrivit documentelor, afaceristul ar fi cumpărat influența fostului senator UDMR, Attila Verestoy. Aceste fapte ar data din perioada 2010 - 2012.

La începutul lunii februarie, Curtea de Apel București a restituit din nou la DNA dosarul lui Petre Badea și a firmei Aedificia pentru mai multe neregularități ale rechizitoriului. Primul rechizitoriu DNA în acest dosar a fost făcut în noiembrie 2018.

Petre Badea

Curtea de Apel București a restituit pentru prima dată la DNA dosarul Aedificia Carpați în noiembrie 2019. Au fost eliminate din dosar mai multe probe despre care s-a considerat a fi administrate ilegal. În 2020 DNA a retrimis dosarul în instanță, iar la finalul anului 2021 Curtea de Apel București a admis excepțiile invocate de Petre Badea și Aedificia Carpați cu privire la nelegalitatea efectuării urmăririi penale pentru acuzația de cumpărare de influență.

Sondaj. Românii reacționează dur față de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Câți au apreciat blasfemia

Jocurile Olimpice. David Popovici, așteptări mari pentru semifinale. Update

Judecătorii au hotărâ, din nou, excluderea mai multor probe din dosar, constatând totodată ”nulitatea relativă” a autodenunțului lui Petre Badea prin care omul de afaceri recunoscuseră că a cotizat la Attila Verestoy. Dosarul este retrimis la DNA pentru remedia neregularitățile constatate.

Dosarul lui Petre Badea este retrimis la DNA

La începutul lui februarie 2022, Curtea de Apel București a decis definitiv: ” Încheierea nr. 49/CP – În baza art. 347 al. 3 CPP rap. la art. 346 alin. (3) lit. a C.proc.pen., dar și a art. 6 par. 3 din Conventia EDO, restituie cauza privind pe inculpații Badea Petre şi S.C. Aedificia Carpaţi S.A., la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Națională Anticorupție, trimişi în judecată prin rechizitoriul din data de 11.06.2020 emis în dosarul nr.387/P/2017 al unităţii de parchet anterior menţionate. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu, azi 01.02.2022. Document: Încheiere finală camera consiliu 49/2022 01.02.2022”.

”Aplicând cele arătate anterior la cauza de faţă, judecătorii de cameră preliminară rețin că rechizitoriul înaintat prin adresa din data de 27.12.2021 nu se conformează exigențelor unei descrieri concordante normei de incriminare, din analiza acestuia rezultând imposibilitatea de stabilire a obiectului şi limitelor judecăţii pentru acuzațiile formulate împotriva inculpaților ##### ##### şi S.C. ######### ####### S.A (Petre Badea și Aedificia Carpați n.r.). În acest sens, se observă că procurorul nu a reușit să remedieze neregularitățile actului de sesizare, reținute de judecătorii de cameră preliminară în încheierea intermediară din data de 21.12.2021, și nu a efectuat o prezentare clară şi coerentă a faptelor cu care înţelege să învestească instanţa, astfel încât subzistă neregularitatea actului de sesizare, ce derivă din descrierea defectuoasă a faptelor. În concret, rețin judecătorii că descrierea faptelor este încă defectuoasă, sub aspectul înţelegerii acuzaţiei aduse inculpaţilor, din perspectiva clarificării asumate a circumstanţelor de timp, de loc sau din perspectiva modalității de comitere. Astfel, momentul săvârşirii pretinsei fapte penale este în continuare prezentat în diverse capitole ale rechizitoriului cu mai puţin de trei variante: perioada #########, primăvara anului 2010 şi septembrie 2010 – decembrie 2012. În ceea ce priveşte locul săvârșirii infracţiunii, nici la acest moment în rechizitoriu nu se precizează unde anume, în concret, a avut loc discuţia dintre inculpatul ##### ##### şi ######## ###### în timpul căreia s-ar fi produs pretinsa înţelegere ilicită, fiind evidentă lipsa unor elemente certe care să poată conduce instanţa de judecată la conturarea unei fapte concrete, localizată şi determinată în timp şi spaţiu, aşa cum, în mod imperativ, o cer prevederile art. 328 C.proc.pen., nefiind indicate în actul de sesizare data epuizării infracțiunii de cumpărare de influență, și nici locul comiterii ei.”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București din 1 februarie 2022.