Uniunea Europeană / Sursa: Tanaonte | Dreamstime.com
Decizând de la ajutor financiar până la trimiterea de arme forţelor ucrainene pentru ca acestea să reziste agresiunii ruse, UE sparge "un tabu" şi îşi acordă mijloacele să se comporte ca o putere geopolitică
În a patra zi a războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, Vladimir Putin făcuse deja două isprăvi duminică, 27 februarie: a redat NATO raţiunea sa de a fi şi a determinat Uniunea Europeană să se transforme într-o organizaţie capabilă să furnizeze ajutor militar unei ţări străine.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, are dreptate: este "un moment decisiv", UE a realizat duminică seara o cotitură istorică în politica sa de apărare pentru a veni în ajutorul Ucrainei atacate. Sub conducerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, miniştrii afacerilor externe ai celor 27 au adoptat un ajutor de 450 de milioane de euro pentru a finanţa trimiterea de arme letale forţelor ucrainene pentru a rezista la agresiunea rusă, ca şi 50 de milioane pentru echipamente ne-militare. Acest ajutor, care va putea include avioane de vânătoare, se adaugă livrărilor de arme promise deja individual de mai multe state europene. Niciodată până acum UE nu şi-a îndeplinit această funcţie. "A căzut un tabu", a comentat dl Borrell.
În afara sancţiunilor financiare şi economice contra Rusiei decise deja în ultimele zile, Comisia a mai anunţat două măsuri importante duminică: interzicerea spaţiului aerian al Uniunii pentru toate avioanele ruseşti sau controlate de companii ruseşti şi interzicerea difuzării media ruseşti RT şi Sputnik pentru a le bloca campaniile de dezinformare.
Bruxelles-ul confirmă astfel fraza potrivit căreia UE nu avansează decât în criză, afirmaţie deja pusă la încercare în timpul crizei Covid-19.
Lipsită de inspiraţie în faţa Rusiei în ultimii ani, paralizată de diferenţele de sensibilitate ale statelor sale membre faţă de acest subiect, Uniunea a fost incapabilă până acum să ducă o politică limpede şi unită faţă de Vladimir Putin. Sancţiunile decise după anexarea Crimeii au fost desigur reconfirmate în unanimitate o dată şase luni, dar au fost pentru că erau nedureroase. Uriaşa greşeală a dlui Putin de astă dată a provocat indispensabila trezire europeană.
„O nouă eră"
Pentru ca această trezire să fie posibilă, a fost nevoie de schimbare la statele care blocau. Ungaria, desigur, al cărei prim-ministru, Viktor Orban, şi-a sacrificat prietenia cu preşedintele Putin. Dar mai ales Germania, care a realizat propria revoluţie în materie de apărare şi securitate. Este o cotitură într-o cotitură. După zile de întrebări şi de agitaţie politică provocată de situaţia din Ucraina, guvernul lui Olaf Scholz a acceptat evidenţa: nu mai poţi sta pe margine.
"Invadarea Ucrainei ne-a făcut să intrăm într-o nouă eră", a recunoscut duminică cancelarul în faţa Bundestagului, anunţând că Germania îşi va creşte cheltuielile de apărare la peste 2% din PIB - peste minimul solicitat de NATO - şi va livra arme Ucrainei, ceea ce refuza să facă până acum. Puţin mai devreme, Berlinul a cedat presiunii şi a suspendat autorizarea gazoductului germano-rus Nord Stream 2.
Aceste revirimente spectaculoase, german şi european, vor avea consecinţe pe termen lung. Confruntată cu tragedia războiului la porţile sale, Europa îşi acordă în sfârşit mijloacele de a se comporta ca o putere geopolitică. Statele membre trebuie să consolideze această postură: vor avea mare nevoie de ea.
Recomandările noastre
