Într-un amplu interviu acordat de fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, pentru Evenimentul Zilei, profesorul a subliniat importanța preluării puterii de către un leadership care să dorească cu adevărat reformarea educației în România. Realitatea prezentă este, însă, dezamăgitoare. Deși lucrurile care trebuie făcute se știu, nu se acordă nici resurse umane și nici bugete pe măsură pentru a pune în aplicarea proiectele promise. 

„În primul rând, trebuie să se găsească politicienii care să nu sufere de miopie electorală, adică să pună în practică numai acele modificări care îi avantajează la următoarele alegeri, ci să gândească strategic, dincolo de electoral. Reforma educației necesită măsuri care depășesc durata unui ciclu electoral. Cu alte cuvinte, avem nevoie de oameni politici, nu de politicieni. Atunci, reforma educației se va face”, a spus fostul ministru în prima parte a interviului oferit EvZ.

Sorin Cîmpeanu: om politic sau politician?

Sabina Popescu: Este domnul ministru Sorin Cîmpeanu un om politic sau un politician?

Mircea Miclea: Domnul ministru a avut și decizii bune. De exemplu, ideea potrivit căreia școlile sunt ultimele care trebuie închise. Din păcate, poate la presiunea partidului sau datorită propriului său stil, a făcut compromisuri la presiuni din partea anumitor forțe și a renunțat la multe dintre deciziile care inițial au fost bune. Din acest punct de vedere, observ un anume oportunism politic din partea domnului ministru.

Sabina Popescu: Puteți da un exemplu de o astfel de situație?

Mircea Miclea: Ultima măsură - școlile sunt primele care s-au închis acum. Adică s-a dat vacanța aceasta de două săptămâni în care școlile au fost închise, în condițiile în care păcănelele funcționează, slujbele în biserici au loc și reuniunile din interiorul partidului pentru alegerea leadership-ului național, în spații închise, cu 2.500 de oameni, au loc fără probleme. Iată, din nou, diferența dintre retorică și decizie. Bănuiesc că a fost o atitudine ca rezultat al unui oportunism politic.

Sabina Popescu: Au fost, totuși, și părinți care l-au acuzat pe domnul ministru de iresponsabilitate, susținând că școlile trebuie închise ca să nu li se îmbolnăvească copiii.

Mircea Miclea: Părinții vocali din marile aglomerări urbane? Ei sunt cei care sunt vizibili. Dar părinții copiilor din satele din România, ei nu trebuie luați în seamă? De ce să închizi școlile în localitățile rurale, unde rata de infectare este extrem de redusă și riscurile sunt foarte mici? Pentru că sunt mai vocali părinții din marile aglomerații urbane? Păi dacă ei sunt vocali și dacă într-adevăr au dreptate, închizi în marile aglomerații urbane, dar nu iei o măsură generală aducând atingere elevilor și părinților din locurile unde e problematic alt tip de învățământ decât cel fizic și unde, repet, riscurile sunt mult mai mici.

Deci dacă e să luăm în calcul părinții, haideți să ne referim la toți, nu doar la cei vocali din marile orașe. Părinții sunt egali ca și elevii. Să nu-i favorizăm pe cei care sunt vocali pentru că au la dispoziție toate tehnologiile informaționale și sunt foarte vocali pe aceste rețele. Să nu-i considerăm mai părinți sau mai de luat în seamă decât părinții unui copil dintr-un sat îndepărtat din Suceava. Părinții aceia ar fi spus cu totul altceva, ar fi spus - nu, copilul meu vrea să meargă la școală, aici eu nu am internet, nu am timp să stau cu copilul fiindcă trebuie să mă duc la munca câmpului. Dar pe ei nu-i ascultă nimeni, pentru că nu sunt vocali pe rețelele de socializare. Aceasta este o mare nedreptate, o mare inechitate. Îi ignorăm mereu pe cei necăjiți, acest lucru este neetic.

Adevăratul învățământ online

Sabina Popescu: În contextul educației online impuse pe fondul pandemiei de coronavirus, ce părere aveți despre dependența de informația electronică? Limitează sau deschide ea noi căi de afirmare a contribuțiilor educației românești?

Mircea Miclea: Din păcate, învățământul online din România este în stadiu embrionar și acest lucru se întâmplă pentru că s-a neglijat sau a fost ignorată o prevedere care era deja din 2011 în Legea Educației, ce spunea în două articole clare că trebuia înființată platforma națională de e-learning și biblioteca școlară.

[n.r. „(2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului obținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.

(3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.

(4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.”, se arată în articolul 70 Curriculumul învățământului preuniversitar din Legea 1/2011.]

Pe acele platforme trebuie puse lecțiile multimedia ale celor mai buni profesori. Au fost și mulți bani europeni care se puteau utiliza pentru aceste prevederi legale și acum am fi avut una sau două platforme pe internet pe care am fi găsit lecțiile multimedia ale celor mai buni profesori din România. Acesta ar fi fost adevăratul învățământ online, pentru că puteai să accesezi acele platforme chiar dacă erai dintr-un amărât de sat, chiar dacă aveai un profesor slab. Puteai să ai acces la lecția celui mai bun profesor din țară.

România a confundat școala online cu streaming-ul

Noi am confundat învățământul online cu streaming-ul, adică cu prezentarea sincronă în momentul în care elevul este în fața calculatorului și eu îi predau lecția. Practic, noi reproducem limitele învățământului clasic. Dacă predam în format fizic  și lipseam de la oră, elevul nu mai avea acces la informații. Acum, dacă pierd internetul, eu nu mai am acces la Teoria lui Pitagora. Total aberant având în vedere tehnologiile digitale care ne permit să facem înregistrări ale lecțiilor celor mai buni profesori din țară.

Acesta este adevăratul învățământ online. El putea fi făcut, baza legală a avut-o, finanțarea ar fi avut-o. Trebuia doar ca cineva să pună cap la cap prevederile legale cu finanțarea. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Constat că foarte mulți oameni sunt interesați mai degrabă să fie loiali partidelor pe care le au și care îi numesc în calitate de miniștri ai Educației și mai puțin să rezolve problemele din sistem.

De aceea, cred în continuare că învățământul online este extrem de important. Trebuie în continuare dezvoltat, indiferent ce se întâmplă cu pandemia. Cu siguranță pandemia la un moment dat se va termina, dar să nu avem înregistrate în format multimedia lecțiile celor mai buni profesori din țară, adică sub formă de video, text, exemple, contraexemple, scheme și imagini e o chestiune total lipsită de profesionalism.

Elevii din mediul rural nu au mai puțină capacitate, ci profesori mai slab pregătiți

Principala diferență dintre copiii din țara aceasta în sistemul de educație este determinată de calitatea profesorilor din fața lor. Sunt dezavantajați copiii de la țară nu pentru că au un creier mai slab, ci pentru că au profesori mai slab pregătiți. Dar dacă noi le dăm acces la lecțiile celor mai buni profesori din țară, nu cumva contribuim major la egalizarea șanselor, din moment ce eu, ca elev dintr-un sat nenorocit de undeva din Bărăgan, pot să văd lecția celui mai bun profesor de câte ori îmi doresc, până o înțeleg și o pot compara cu lecția proastă pe care o ține profesorul din fața mea?

Cred că una dintre principalele misiuni ale școlii este egalizarea șanselor elevilor prin oferta aceleiași capabilități sau proceduri de învățare. De aceea, este important învățământul online. Acesta este adevăratul învățământ online. Și din păcate, nu s-a înțeles nimic din acest lucru, ori din prostie, ori din cauza loialității pentru partid.