Noile cercetări oferă dovezi suplimentare despre pericolele consumului de zahăr, propunând că ingerarea chiar și a unor cantități moderate de substanță poate duce la modificarea metabolismului unei persoane.

Oamenii de știință au concluzionat că alcoolul poate fi pe locul doi, deoarece și zahărul consumat în exces poate duce la o îmbolnăvire gravă a ficatului. Boala ficatului gras non-alcoolic poate duce la ciroză și la diabetul de tip 2. Una dintre principalele cauze a apariției acestei boli este consumul de zahăr. În urma unui studiu recent s-a descoperit că, că deși participanții care au consumat mult zahăr zilnic nu s-au îngrășat, ficatul lor a acumulat 27% mai multă grăsime.

Boala ficatului gras non-alcoolic este un grup de afecțiuni în care grăsimea se acumulează în ficat, ducând la inflamația celulelor în care este depozitată și determinând creșterea ficatului. Poate evolua către afecțiuni mai grave, inclusiv fibroză și ciroză hepatică.

Boala ficatului gras non-alcoolic este foarte frecventă

Boala ficatului gras este prezentă, probabil, la majoritatea diabeticilor de tip 2, spune Daniel Einhorn, MD, profesor clinic de medicină la Universitatea din California, San Diego și directorul medical al Scripps Whittier Diabetes Institute. Niciunul dintre noi nu s-a gândit la asta, apoi dintr-o dată am descoperit la pacienți, mai spune expertul.

Diabetul nu provoacă boli ale ficatului gras. În schimb, cele două boli tind să apară la aceleași persoane, deoarece aceleași condiții provoacă ambele probleme. „Deci, nu este diabetul în sine. Persoanele cu diabet au, de asemenea, obezitate și rezistență la insulină , astfel încât se crede că ficatul gras face parte din acest lucru ”, explică dr. Einhorn.

Einhorn: Boala hepatică grasă este acum o cauză principală a bolii heptaice în stadiu final (fatal)

Cu toate acestea, din moment ce diabetul de tip 2 și obezitatea sunt atât de frecvente în Statele Unite, boala hepatică grasă este acum o cauză principală a bolii hepatice în stadiu final (fatal) care necesită un transplant hepatic, împreună cu abuzul de alcool și hepatita.

Boala ficatului gras nu are simptome. Persoanelor care sunt tratate pentru diabet li se vor efectua teste ale enzimelor hepatice ca parte a muncii de rutină a sângelui în timpul examenelor medicale. Nouăzeci și nouă la sută din cazurile de boli ale ficatului gras sunt detectate prin acest test, spune Einhorn.

Einhorn spune că boala ficatului gras nu este tratată ca o boală separată; prin urmare, medicii nu stabilesc de obicei diagnosticul cu studii suplimentare, cu excepția cazului în care enzimele hepatice sunt crescute în mod neașteptat, cum ar fi la o persoană fără diabet sau obezitate sau dacă nivelurile sunt foarte ridicate și se pare că se poate întâmpla altceva.

Tratamentul bolilor hepatice grase

Nu există medicamente care să trateze afecțiunile hepatice grase. În schimb, această afecțiune este tratată indirect cu modificări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, obținerea unei forme fizice mai bune și controlul zahărului din sânge și al trigliceridelor - grăsimi din sânge care pot contribui la ficatul gras.

Medicamentele pentru diabet cunoscute sub numele de „sensibilizatori la insulină” s-au dovedit a avea un efect în reducerea grăsimilor din ficat; acestea includ tiazolidindionele sau glitazonele, cum ar fi pioglitazona ( Actos ) și rosiglitazona (Avandia), care sunt utilizate pentru tratarea rezistenței la insulină. Este logic să le folosiți dacă rezistența la insulină face parte din ficatul gras, explică Einhorn, dar acestea nu sunt aprobate de SUA pentru tratarea bolilor hepatice grase, scrie everydayhealth.