Corneliu Bogdan Ion Tudoran este fost acuzat că ar fi dat condamnări fără să judece efectiv dosarul.

Corneliu Bogdan Ion Tudoran nu este la primul caz în care dă condamnări anapoda.

Nu ar fi stabilit prejudiciul

Judecătorul a pronunțat condamnările înainte de a stabili dacă s-a produs vreun prejudiciu, disjungând latura civilă de cea penală a dosarului. Și asta în situația în care Ion Tudoran era pus să se pronunțe asupra unor fapte în care stabilirea pagubei este primordială pentru condamnarea celor trimiși în judecată. Curtea Supremă a decis să redeschidă dosarele și urmează să îl sancționeze pe responsabil.

Ion Tudoran a recidivat în celebrul dosar Băneasa – a definitivat din nou condamnări penale fără verificare sau fară să se asigure dacă s-a produs vreun prejudiciu și care ar fi acesta. Numai că în dosarul Băneasa judecătorii Curții Supreme au închis ochii, confirmând implicit suspiciunile de intervenție în Justiție și lăsându-l pe Tudoran să decidă după capul lui în procesele sale, potrivit cetățeanul.net.

Ion Tudoran a primit lovitura

Potrivit aceleiași surse, ăn octombrie 2017, judecătorul Curții de Apel București Corneliu Bogdan Ion Tudoran a primit o palmă grea de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Magistrații Curții Supreme au anulat condamnările date „în mod discreționar” de Ion Tudoran în dosarul 3098/2/2013 și au dispus rejudecarea cazului.

Tudoran nu a dat declarații sau explicații pentru acțiunile făcute.

„Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanţă a dispus disjungerea acţiunii civile, fără a-şi motiva dispoziţia şi fără a o pune în discuţia părţilor”, au fost mesajele judecătorilor ÎCCJ pentru colegul de la Curtea de Apel București.

Curtea de Apel a hotărât să redeschidă cazul

„Cu atât mai mult, în cazul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave fără stabilirea exactă a cuantumului pagubei în sarcina fiecărui inculpat nu se poate dispune vreo soluţie cu privire la latura penală a cauzei. Or, instanţa de fond fără a pune în discuţia părţilor a disjuns acţiunea civilă, urmând să fie soluţionată într-un dosar separat”, au notat magistrații.

„Un asemenea procedeu determină imposibilitatea instanţei de apel de a se pronunţa asupra laturii penale a cauzei întrucât nu poate stabili dacă prin acţiunile de inducere în eroare a fost pricinuită o pagubă. De asemenea, nu se poate verifica incidenţa dispozițiilor alin. 5 al art. 215 Cod penal – producerea de consecinţe deosebit de grave atâta vreme cât nu se cunoaşte dacă paguba depăşeşte suma de 200.000 lei. Ca atare, acţiunea penală este indisolubil legată de acţiunea civilă şi nu pot fi rezolvate separat”.

Acesta e recunoscut pentru greșelile pe care le-a făcut: a copiat rechizitoriul procurorilor, nu a descris faptele, nu a motivat în niciun fel condamnările, dar Curtea de Apel a decis să treacă cu vederea la câteva cazuri.

„Hotărârea instanţei de fond reproduce rechizitoriul şi reprezintă în fapt o copie a actului de sesizare ceea ce reiese cu evidenţă şi de necontestat din compararea celor două acte procedurale ale Curţii de Apel Bucureşti (…) Motivarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreţionar în realizarea justiţiei. (…) Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţie (n.r. Convenția privind drepturile omului)”, au spus tranșant judecătorii Curții.