Problemele de mediu au devenit din ce în ce mai pregnante. Poluarea cu deşeuri de plastic, poate fi combătută cu ajutorul ciupercilor sau bacteriilor dezvoltate special pentru consumul unor astfel de reziduri.

Samantha Jenkins studia o serie de ciuperci într-un proiect de cercetare pentru compania ei, când la un moment dat, una dintre specii a înregistrat un comportament neaşteptat.

„La prima vedere, nu părea nimic interesant sau spectaculos. Dar de îndată ce recipientul a fost deschis, rezultatele au fost neaşteptate”.

Ciuperca reuşise să consume buretele de plastic destinat sa o sigileze, asimilandu-l ca pe oricare alt aliment.

Scopul proiectului a fost studiul unor ciuperci care aveau să fie utilizate în producţia de panouri izolatoare bio. Rezultatele cercetării au adus noi perspective companiei.

Ciuperca care consuma plastic

Biohm lucrează acum pentru a dezvolta capacitatea ciupercii de a consuma plastic, fapt care ar putea ajuta la scăderea deşeurilor de acest tip.

Nu este un secret că deşeurile de plastic de unică folosinţă sunt o problemă serioasă pentru mediu: până în 2015, potrivit Greenpeace, lumea a produs 6,3 miliarde de tone de plastic virgin, din care doar 9% au fost reciclate. Restul a fost ars în incineratoare sau aruncat.

Totuşi, lucrurile se îmbunătătesc. În prezent, peste 40% din ambalajele din plastic ajung să fie reciclate în UE. Până în 2025, se doreşte ca 50% din aceste deşeuri să aibă aceeaşi soartă.

Unele tipuri de plastic, cum ar fi PET (polietilen tereftalat) care este utilizat pe scară largă pentru sticlele de băuturi, sunt greu de reciclat prin mijloace tradiţionale. O soluţie la această problemă ar putea fi noile metode bio.

Dna Jenkins a început deja testele pe astfel de ambalaje: „Ciupercile se pot hrăni cu plastic, iar înmulţindu-se, din ele pot fi fabricate biomateriale – pentru mâncare, hrană animală sau antibiotice”.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh au folosit recent o versiune de laborator a bacteriei E. coli pentru a transforma acidul tereftalic, o moleculă derivată din PET, în vanilină, printr-o serie de reacţii chimice.

„Studiul nostru se află încă într-un stadiu incipient. Trebuie să lucrăm mai mult pentru a face procesul mai eficient şi viabil din punct de vedere economic”, spune dr. Joanna Sadler, potrivit BBC News.

O bacterie descompune poliuretanul

Între timp, o echipă de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări de Mediu-UFZ din Leipzig foloseşte o bacterie găsită iniţial într-o haldă locală de gunoi pentru a descompune poliuretanul.

Denumită Pseudomonas sp. TDA1, bacteria consumă aproximativ jumătate din plastic pentru a-şi creşte propria biomasă, restul fiind eliberat sub forma de dioxid de carbon.

La fel ca alte organisme care consumă plastic, Pseudomonas descompune poliuretanul folosind enzime.

Dar unii sceptici se întreabă dacă astfel de tehnici vor fi vreodată viabile din punct de vedere comercial.

„Conversia enzimatică sau microbiană a PET-ului în elementele sale constitutive reprezintă o ştiinţă fascinantă care necesită explorată. Cu toate acestea, aceste noi metode vor trebui să concureze cu tehnologii de conversie dovedite, comerciale, folosind sisteme banale, mai puţin interesante, de catalizator de apă”, spune prof. Ramani Narayan de la Universitatea de Stat din Michigan, conform sursei citate.