Proiectul BRUA: Lucrările la gazoduct - Faza 1 au luat sfârșit. Ce se întâmplă cu securitatea energetică din România

După mai multe acuzații față de Comisia Europeană, conform cărora oficialii nu au fost intransigenți cu privire la respectarea aranjamentelor și legislației europene și după o serie de piedici întâmpinate de-a lungul procesului, Transgaz anunță finalizarea lucrărilor la gazoductul BRUA- Faza 1.

După trei ani de la demararea lucrărilor la gazoductul BRUA- Faza 1, acestea au fost finalizate cu succes, anunță Transgaz.

Proiectul BRUA - Faza 1 a presupus construcția conductei de transport gaze naturale Podişor (Giurgiu) - Recaş (Timiş), în lungime de 481,92 km și a trei stații de comprimare gaze (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa). Fiecare dintre acestea a fost echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecțional de gaze.

Cât au costat lucrările la gazoductul BRUA

BRUA, un proiect menit să creeze o reţea de gaze în teritoriul amintit, pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a fost declarat strategic de oficialii europeni, însă a întâmpinat mai multe piedici, de-a lungul timpului, din partea Ungariei, Bulgariei, Greciei sau autorităţilor româneşti.

A murit Dan Voicilă, unul dintre marii comentatori sportivi ai României: Am fost un privilegiat

Sondaj EvZ. 45 la sută cred că a crescut corupția în România

Lucrările la prima fază au demarat la jumătatea anului 2018, valoarea proiectului fiind de 478,6 milioane de euro, însă, potrivit Transgaz, proiectul s-a încheiat la valoarea de 377,4 milioane de euro.

Conducta are o capacitate de 1,68 de miliarde de metri cubi pe an, respectiv un grad de încărcare a conductei de transport de 96%.

Obiectivul BRUA: Întărirea securității energetice din România

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăririi securităţii energetice atât a ţării noastre, cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre.

De asemenea, șeful statului a mai punctat că proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

„Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a declarat Klaus Iohannis.