Academicianul, criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că nu are încredere în reforma pe care şeful statului a anunţat-o în Educaţie în cadrul proiectului „România Educată”.

La şedinţa de guvern va participa şi preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat marţi importanţa educaţiei în contextul apărării statului de drept:

„Din păcate nu există un vaccin. Există o singură soluţie şi ea se numeşte curajul civic. O societate în adormire va fi prăduită, pur şi simplu va cădea pradă unor populişti, unor falşi suveranişti, dacă nu chiar unor abordări total false venite din zone din afară.

De aceea este extrem de important şi este unul din motivele pentru care promovez România educată. Un tânăr educat, un cetăţean educat nu poate fi prostit, pentru că de fapt despre asta vorbim. Toate acele fake-news, toate acele teorii conspiraţioniste încearcă să-i prostească pe oameni, adică să-i facă să creadă ceva ce nu este.

Un cetăţean educat va evita ştirile false şi conspiraţiile

Un tânăr educat, un cetăţean educat nu se va lăsa păcălit, ci va analiza, va putea să deosebească informaţia de falsa informaţia, va putea să deosebească o teorie politică de o falsă teorie. De aceea cred că vaccinarea unei societăţi, aşa cum aţi formulat-o ca atare (n.r. - a fost întrebat dacă România este «vaccinată» pentru nevoia protejării statului de drept), nu se poate realiza decât într-un singur fel, prin educaţie.

Dacă oamenii sunt educaţi nu doar că vor înţelege ce este statul de drept, îl vor apăra fiindcă şi-l doresc. Nu există democraţie fără stat de drept, cum nu există democraţie solidă fără o economie funcţională.”

Mai departe, la evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei, organizat la Palatul Cotroceni, şeful statului a completat: „Sunt state unde, din păcate, politicieni populişti, extrem de autocentraţi sau dirijaţi din afară, reuşesc să convingă un număr mare de alegători să-i voteze şi atunci se pare că întreaga societate o ia într-o direcţie în care pentru noi este ciudată sau greşită sau cum dorim. Antidotul stă în educaţie şi în informare.

Combaterea dezinformării nu este un hop al unor politicieni şi al unor jurnalişti, este extrem de important dacă vrem ca cetăţenii noştri să acţioneze, să-şi planifice viaţa, să meargă să voteze într-un fel rezonabil informaţi şi pentru un bun viitor al ţării în care trăim şi cred că România are această şansă să meargă înainte ca o ţară mândră care ştie ce doreşte, cu o generaţie tânără bine educată şi clar pe o cale pe care o numim proeuropeană sau proatlantică, o cale care se bazează pe valorile pe care este fondată şi UE, dar şi întreaga relaţie transatlantică.”

Scepticismul lui Nicolae Manolescu

Încă înainte de aceste mesaje, Nicolae Manolescu (n.r. - membru titular al Academiei Române, politician şi fost ambasador al României la UNESCO, dar și fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România) a reacţionat într-o scrisoare deschisă. Text a apărut pe prima pagină a „României literare” (nr. 30/ 2021), conform postării jurnalistului Robert Turcescu.

„V-am ascultat cu mare atenție zilele trecute vorbind despre proiectul România educată. Despre proiect, ne-ați informat cu oarece timp în urmă. Abia acum însă aflu care sunt ideile principale. E probabil vina mea. Nu am nicio informație legată de cei cu care v-ați consultat, cu excepția, desigur, a ministrului Învățământului sau a altor înalți funcționari guvernamentali, indispensabili, firește, în dificilul și necesarul proces al reformei școlii românești.

N-am pretenția de a fi apelat la mine, deși m-am pensionat după 53 de ani de învățământ și am fost coautor de manuale de liceu. Am o vârstă la care nu-mi mai pot oferi ajutorul. Dar aș fi vrut să știu pe cine vă întemeiați când propuneți măsurile de reformă. Diferitele instituții care au un rol în învățământ nu-mi inspiră încredere.

M-am informat de curând cu privire la examenul de bacalaureat, ediția 2021, și am constatat grave deficiențe în alcătuirea subiectelor. E un exemplu. V-aș putea oferi multe altele, îndeosebi instituționale. Cine se află în spatele acestor instituții n-am idee. Pe site-urile lor nu există niciun nume.

Ca de la fost profesor la fost profesor

Sunteți profesor ca și mine și sunt convins că știți că nu putem reforma instituțiile, dacă nu avem sprijinul oamenilor competenți. Problema oamenilor este esențială în toate reformele. N-am crezut niciodată în marxism, dar o întrebare a lui Marx mi-a rămas în minte: Cine-i educă pe educatori? Ce încredere pot avea în anonimatul deplin al celor la experiența și competența cărora ați apelat?

Mai ales când aflu că ați fost convins să propuneți, cu toată dubla dv. autoritate, ca dascăl și ca Președinte, destule măsuri care sunt, în cel mai bun caz, discutabile. Nu vreau să le enumăr, ca să nu abuzez de răbdarea dv., în cazul în care aceste rânduri vor avea șansa să vă ajungă la cunoștință. Mă voi mărgini la una singură, dar pe care o consider foarte importantă.

Aș porni chiar de la titlul proiectului: România educată. Domnule Președinte, ca să fie educată, România trebuie să fie instruită. Educația fără instruire este rodul operei comuniste de spălare a creierului. Educarea tinerilor în spiritul valorilor naționale, occidentale, democratice n-are nicio șansă în lipsa cunoașterii profunde a acestor valori.

Nu poți respecta ceea ce nu cunoști. Un om neînvățat n-are nicio aplecare spre respectul acestor valori. Învățarea este primordială, educarea vine la rând. Păcatul originar al școlii românești actuale este moștenit din trecutul regim. Comuniștii n-aveau niciun interes să ne instruiască: interesul lor era să ne manipuleze intelectual și moral. Profitând de ignoranța noastră.

Susțin de mult această idee. Eram parlamentar când a fost adoptată prima reformă postdecembristă a școlii. Am atras atenția Senatului că a pune educația înaintea învățării constituie o gravă eroare. N-am fost ascultat. Ministerul de resort se numește și astăzi Ministerul Educației.

Puţină istorie: Ministerul Instrucțiunii Publice

Nu al Învățământului, cum l-aș fi botezat eu. Sau al Instrucțiunii Publice, ca înainte de război. Consecințele se văd și astăzi în declinul care pare, vai, inexorabil, al școlii românești. Nu e vorba de un cuvânt sau altul: e vorba despre o concepție. La vârsta mea, Domnule Președinte, nu mai cred în reforme-minune. Dar cred în oamenii pricepuți. Sunt un fan al competenței în orice domeniu.

Aveți dreptate să puneți punctele pe i în multe privințe și nu, în ultimul rând, pe necesitatea finanțării cuvenite a școlii. Aveți dreptate să afirmați că ocazia oferită de PNRR nu trebuie ratată, cu miliardele ei de euro consacrate învățământului.

Vă implor, Domnule Președinte, să nu puneți carul înaintea boilor, cum spune vorba românească: oricât de importanți ar fi banii, oamenii sunt cei care contează cu adevărat. Școala românească duce lipsă de oameni devotați și pricepuți. N-am de gând să pun în aceeași oală toată dăscălimea, cum am numit-o totdeauna cu o tandrețe anti-caragialiană.

Foarte mulți profesori mi-au fost studenți. Le-am coordonat lucrări de gradul I, teze de licență și de doctorat. Nedumerirea mea se referă la acei funcționari care compun comitetele și comisiile ministeriale, inspectoratele școlare și care decid nu doar de programa școlară, dar și de subiectele de bacaulareat, de reforma pe care o doriți dv. înșivă din toată inima.

Ați remarcat probabil faptul că unii dintre ei, consultați de presa scrisă și de media, își zic experți în educație, așadar nu profesori. Atrag înalta dv. atenție asupra dezastrului (îmi măsor, ca de obicei, cu grijă cuvintele) instituțional din învățământul românesc. Se face tot mai puțină școală în România. Cam totul e de mântuială.

Subfinanțarea, infrastructura şi oamenii președintelui

E și o problemă de subfinanțare sau de infrastructură, desigur, dar problema cea mai gravă ține, în acest caz, ca și în altele, iertați-mă, de oamenii președintelui. La figurat și la propriu. V-am ascultat, Domnule Președinte, și sunt sigur că ați vorbit dintr-o convingere profundă și dintr-un interes major față de soarta generațiilor viitoare, pe care le formează școala de astăzi.

Îmi permit în încheiere o remarcă: n-ați menționat nici o dată în discursul dv. învățarea și educarea limbii române. Profesorul de limba și literatura română din mine nu vă iartă pentru această omisiune. Limba română este principalul bun național, începutul și sfârșitul a toate.

Cu mult respect, Nicolae Manolescu”, a scris intelectualul în scrisoare deschisă transmisă președintelui României.

Totul despre proiectul România Educată

„România Educată este cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație. Acest demers exprimă dorința Președintelui României ca fiecare român să aibă ocazia de a contribui la proiect, consultarea pornind de la așteptările întregii societăți, nu doar ale experților. Proiectul „România Educată” a început în 2016 și a fost structurat în următoarele trei etape:

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activități, precum opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți. A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul anului 2030.

În acest sens, Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe următoarele teme prioritare: cariera didactică; echitatea sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă tuturor; evaluarea elevilor și studenților.

Multe dezbateri, evenimente, studii sau proiecte

Materialele realizate de către grupurile de lucru și concluziile evenimentelor din prima etapă au fost agregate într-un document unitar. A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare. Au fost organizate mai multe dezbateri, evenimente, studii sau proiecte sub egida „România Educată”.

Totodată, în această perioadă, Administrația Prezidențială a coordonat un proiect finanțat prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS) în cadrul căruia au fost elaborate, în cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, (OCDE) patru documente de politici publice (policy briefs) pe următoarele teme: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie. Fiecare document completează propunerile „România Educată” cu exemple de bună practică din mediul internațional și propuneri de acțiuni care să contribuie la atingerea obiectivelor setate pentru 2030.

Rezultatele lansate în dezbatere publică stau la baza Programului de Guvernare 2020-2024. De asemenea, operaționalizarea lor a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Toate rezultatele, etapele și activitățile sunt descrise în detaliu pe site-ul proiectului: www.romaniaeducata.eu.

În prezent, Administrația Prezidențială, prin Departamentul Educație și Cercetare, lucrează la finalizarea rezultatelor „România Educată”, în colaborare cu Ministerul Educației. De asemenea, este prioritizată corelarea obiectivelor „România Educată” cu discuțiile privind următorul ciclu financiar al Uniunii Europene”, se arată pe presindency.ro.

Altfel, amintim că Nicolae Manolescu a fost făcut praf chiar de ziua lui Eminescu. notă: intertitlurile aparţin redactorului