EVZ Special
Un cutremur cu magnitudinea celui din 1977 ar produce zeci de mii de victime. Câte clădiri riscă să se prăbușească în Bucureşti
Sursa foto agerpress Bucureștiul este total nepregătit pentru un cutremur de intensitatea celui care a avut loc pe 4 martie 1977 unde a lăsat în urmă 30 de clădiri prăbușite și peste 1.400 de morți.
Din păcate, după cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter produs în urmă cu 44 de ani, pe 4 martie 1977, nu s-a făcut mare lucru în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor care au supraviețuit acelui seism puternic.
În Capitală există aproape 2.400 de clădiri care ar putea avea probleme la cutremur, potrivit unei centralizări a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Câte clădiri riscă să cadă la primul cutremur mare?
Peste 2.000 de clădiri s-ar putea prăbuși la un cutremur puternic în București. În pericol nu sunt doar clădirile vechi, ci și cele noi, cu erori de construcție, spun specialiștii care au creat un ghid de supraviețuire la cutremur.
Centrul Capitalei va fi cel mai afectat și multe străzi ar putea fi complet blocate de dărâmături. Din păcate, consolidările merg greu. Deocamdată, autoritățile vor să-i avertizeze pe străinii care vin în București, așa că anunțurile “Atenție, cade tencuiala!” vor fi scrise și în engleză.
Dintre cele 2400 de clădiri, 356 au fost încadrate în clasa I de risc seismic. Acestea sunt cele mai șubrede clădiri expertizate din București. La un cutremur mare, s-ar putea prăbuși peste oamenii care locuiesc în ele. Alte 370 de clădiri sunt încadrate în clasa a II-a și a III-a de risc seismic. Iar asta înseamnă că și ele pot suferi degradări majore în caz de seism. Există și alte peste 1.400 de clădiri care ar putea avea probleme la cutremur, chiar dacă, în teorie, acestea n-ar fi majore.
Când vom afla cu adevărat şi ce situație se află Bucureștiul
La scurt timp după numirea sa în funcție, la începutul lui decembrie 2020, actualul director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Primăria Capitalei, Edmond Niculușcă, a semnalat că patrimoniul construit al Capitalei nu este inventariat corespunzător şi că Bucureștiul e cea mai vulnerabilă capitală europeană la cutremur și că un seism major ar putea face până la 25.000 de victime.
20 la sută din străzile centrale din Bucureşti ar putea fi blocate de dărâmături după un cutremur mare. Pe bulevardele Carol şi Magheru şi pe Calea Moşilor s-ar putea prăbuşi multe clădiri vechi neconsolidate. Însă nu vor fi afectate doar cele vechi. Clădirile istorice din centru sunt periculoase şi fără cutremur. Doar norocul face ca trecătorii să nu fie loviţi de bucăţile care se desprind de pe faţade.
O estimare oficială arată ca la un cutremur cu magnitudinea de peste 7, 2. aceste clădiri s-ar putea prăbuși
La cutremurul din 1977 s-au prăbuşit peste 30 de clădiri, în prezent autoritățile recunosc că nu au cum să le consolideze pe toate în timp util, din lipsă de bani.
Iar singura soluţie este să traducă în engleză celebrele anunțuri de pe blocuri. Ca să ştie şi turiştii de pericolul la care se expun când merg pe sub aceste clădiri.
Anunţul ar putea semăna cu cel amplasat la muzeul de istorie din Constanța de autorităţile locale: „Attention, the plaster falls”
Edmond Niculusca: “Sunt 86 de proiecte blocate, trebuiau să se facă acum 5, 10, 15 ani”
Specialiştii au lansat şi un ghid de supravieţuire. Acesta conţine locurile unde oamenii pot stabili un punct de întâlnire cu familia, în caz de dezastru, dar şi cum să îşi pregătească din timp kit-ul de supravieţuire, ca să reziste 3 zile printre dărâmături.
Edmond Niculușcă a scris pe contul personal de Facebook că la o lună de la preluarea conducerii Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, consideră că este momentul să prezinte o primă analiză a situației din Capitală.
„ Fondul construit al capitalei nu este inventariat, avem foarte puține date despre situația reală a stării construcțiilor din București, iar cadrul legal actual blochează aproape complet orice măsură consistentă pentru reducerea riscului seismic.
Un alt adevăr îngrijorător e că în cazul producerii unui cutremur major în București, numărul victimelor poate depăși 25.000. Bucureștiul este orașul cel mai vulnerabil seismic din Uniunea Europeană, iar eforturile pentru reducerea riscului seismic din ultimii 30 de ani au fost nesemnificative. Trebuie să acceptăm aceste vulnerabilități și să începem să rezolvăm cât se poate de transparent această provocare.
Primele măsuri pe care le-am luat cu echipa pe care o conduc la AMCCRS:
1. Am început pregătirea scoaterii în licitație publică a patru Acorduri Cadru pentru: punerea în siguranță a clădirilor cu risc de prăbușire, expertizarea tehnică a imobilelor din Bucuresti, proiectarea consolidărilor imobilelor deja expertizate și consolidarea imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic;
2. Am decis expertizarea a 500.000 m2 de imobile în următorii doi ani;
3. Încercăm deja deblocarea proiectelor de consolidare, blocate în diverse faze, din ultimii 10 ani; în ianuarie avem întâlniri de lucru cu toți președinții asociațiilor de proprietari din aceste imobile la sediul AMCCRS;
4. Am decis deschiderea AMCCRS la colaborarea cu experți din cadrul UTCB, INP, OAR și societate civilă și semnarea unor protocoale de colaborare, care vor fi puse în aplicare în cel mai scurt timp posibil după semnare;
5. Am demarat reorganizarea AMCCRS și trasarea unui “Program Municipal pentru Reducerea Riscului Seismic și Îmbunătățirea Cadrului Urban Existent”;
6. Am decis deschiderea dialogului cu mediul privat, începând cu luna ianuarie 2021, pentru încurajarea participării la licitațiile publice în vederea atribuirii lucrărilor de consolidare din Bucuresti;
7. Am dispus deschiderea dosarului de consolidare de la blocul ARO / cinema Patria, una dintre cele mai grele provocări ale administrației locale și transformarea acestui dosar într-un exemplu de bună practică”, a scris directorul adjunct AMCCRS din Primăria Capitalei.
Recomandările noastre
