Primăria Târgu Mureș promovează autonomia Ținutului Secuiesc. „Iertăm, dar nu uităm!”
- Sabina Popescu
- 15 martie 2021, 14:49
De ziua Ungariei, Primăria Târgu Mureș a afișat panouri proslăvind manifestările extremiste privind autonomia așa-zisului „Ținut Secuiesc”.
„Au ocupat zona centrală a municipiului Târgu-Mureș. Organizatorii sunt Asociația Siculitas, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureș. În campania electorală pentru alegerile locale, actualului primar, Soós Zoltán, i-a scăpat „porumbelul” într-un interviu la Kossuth Rádió, când a declarat că vrea să transforme municipiul Târgu-Mureș într-o „poartă de intrare a Ținutului Secuiesc”, a afirmat Marius Pașcan.
Pe 10 martie Consiliul Național Secuiesc promovează manifestări ale autonomiei Ținutului Secuiesc. Pe 15 martie, UDMR are fabuloasa idee de a aniversa cei 40.000 de români uciși după Revoluția de la 1848. 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.
“Românilor care din spirit de solidaritate, din neștiință dar cu bună credință, doresc să sărbătorească astăzi, 15 martie 2021, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, le recomand să nu omită semnificația acestui eveniment indisolubil legat de Revoluția din 1848-1849 din Ungaria.
În carul acesteia, revoluționarii pașoptiști din Ungaria au adoptat o Proclamație care cuprindea 12 revendicări, ultima privind Unirea Transilvaniei cu Ungaria. Pe baza acestui punct revendicativ, a fost declanșat un adevărat masacru în Transilvania în care au fost uciși circa 40.000 români. Aveau o singură vină, nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români, eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși: 4 prefecți (unul din județul Mureș – prefectul Constantin Romanu-Vivu), alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte…
Dacă anii revoluționari 1848-1849 pot fi considerați o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.
La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că „În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică – cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei”. Ce credeți oare că a determinat marea adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale crăișorului munților, Avram Iancu, care i-a chemat pe moți, pe românii transilvăneni la luptă: „No, gata, no, hai!”, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română?
Dieta de la Cluj a proclamat atunci unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași dar și o parte a maghiarilor. Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia s-au aflat, din 300 reprezentanți, numai 3 români și 24 de sași. După această decizie, a început în Transilvania prigoana antiromânească iar cine protesta împotriva „unirii” impuse cu de-a sila era arestat, bătut și chiar spânzurat. Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii…
UDMR a încercat din răsputeri să transforme, printr-un proiect legislativ, această zi într-o sărbătoare națională a României. Ca parlamentar, am reușit să coalizez majoritatea necesară a voturilor pentru a respinge acest demers sfidător. Nu avem dreptul de a uita vreodată, nici ignora ce s-a întâmplat la 15 martie 1848, când, o dată cu revoluția pașoptistă din Ungaria, a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură și umilirea românilor transilvăneni.
Suntem în Postul Paștelui, iertăm dar nu uităm!”, a transmis Emil Marius Pașcan.
Iohannis tace. UDMR e la guvernare
Reamintim că pe data de 10 martie, cu ocazia Zilei Libertății Secuiești, Zsolt Németh a subliniat că “regiunile în care trăiesc minorităţi etnice sunt victimele unor discriminări sistematice”, potrivit agenției maghiare de știri MTI. Prin urmare, se dorește crearea unor regiuni naționale, Ținutul Secuiesc fiind și el vizat de această inițiativă. În acest sens, Titus Corlățean (PSD) a semnalat încălcarea abuzivă a dispozițiilor tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria. Subiectul urmează să fie abordat în cadrul Comisiei de politică externă a Senatului României.
Potrivit politicianului ungar Zsolt Németh, în cadrul UE trebuie instituit un sistem naţional de protecţie a minorităţilor etnice, motiv pentru care presiunea asupra UE ar trebui păstrată chiar şi în ciuda faptului că, recent, Comisia Europeană a respins iniţiativa cu privire la protecţia minorităţilor naţionale autohtone, care se desfăşura în paralel cu cea despre regiunile naţionale.
Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, a evidențiat încălcarea dispozițiilor tratatului dintre România și Ungaria, dar a taxat și tăcerea statului român față de declarațiile politice de la Budapesta.
“În primul rând, aceasta este o politică profund anti-europeană, care încalcă și standardele europene în materie de protecție a minorităților naționale, dar și o serie de principii importante în relațiile internaționale: principiul bunei vecinătăți, principiul respectării suveranității altui stat și obligația de a respecta Constituția și atributele fundamentale ale statului. Prin acțiunile și declarațiile unor înalți oficiali politici de la Budapesta, Ungaria încalcă în mod clar dispozițiile tratatului politic de bază bilateral dintre România și Ungaria, iar aceasta este o chestiune foarte gravă. Ungaria, în principal prin guvernele de dreapta ale Fidesz, la care s-au asociat de-a lungul anilor și formațiuni cu atitudini constant extremiste, xenofobe și în speță anti-românești, denotă atitudini politice care au un caracter profund inamical.
Evident că astfel de atitudini politice trebuie în mod ferm condamnate de către statul român și actorii instituționali și politici și trebuie și acționat împotriva unor astfel de lucruri, care se întâmplă nu o dată și de o manieră ofensatoare pe teritoriul suveran al României. Statul român este definit în Constituție cu atributele sale fundamentale, care țin de suveranitate, independență, caracterul unitar al teritoriului și al organizării teritoriale a statului român.
De asemenea, statul român respectă standardele privind protecția minorităților naționale și a fixat cota mult mai sus față de standardele de la nivel european, care în general sunt cumulate de Convenția-Cadru privind protecția minorităților naționale, Cartea europeană a limbilor regionale sau minoritare și alte documente conexe. Deci România stă, în orice caz, mult mai bine decât Ungaria ca stat, care mai degrabă nu a reușit să fixeze în legislația sa norme și proceduri și standarde reale - subliniez - și eficace de protecție a minorităților naționale. Ca dovadă este faptul că minoritățile naționale din Ungaria și cea română au fost supuse unui proces de asimilare inclusiv în perioada democratică a statului ungar, de după căderea comunismului, chiar dacă într-o manieră mai sofisticată și mai puțin vizibilă. Vedem numărul tot mai redus al persoanelor de cetățenie ungară care își declară apartenența la identitatea românească din Ungaria și care știu efectiv să mai vorbească limba română.
Deci e un profund dezechilibru în relația dintre România și Ungaria. Ceea ce Ungaria face, chiar dacă ține de politică internă, dar și din cauza minții tulburate a unor politicieni de la Budapesta care visează la tot felul de chestiuni (n.r. de revanșă), printre altele, contestă un tratat de pace (n.r. Tratatul de la Trianon), încheiat în 1920 între cele 16 puteri, inclusiv între România și Ungaria. Este o politică profund anti-europeană și inamicală față de România, care încalcă norme europene și norme constituționale românești”, a declarat Titus Corlățean pentru EvZ.
Unde este România în clipa de față și care este poziția guvernanților? Președintele Klaus Iohannis acuza PSD că vinde Ardealul Ungariei. Iată-l acum cum tace, ignorând aceste declarații politice din rațiuni de interes tot politic. Unde este Guvernul, care ar fi trebuit să acționeze în vederea lucrurilor ce se întâmplă pe teritoriul suveran al României? Pe nicăieri. De ce? Din rațiuni politice legate de structura actualei coaliții de guvernare.
“În general, dreapta din România a fost cea care a cedat lucruri importante pentru statul român. Guvernarea de sub președintele Traian Băsescu, condusă de premierul Emil Boc, de exemplu. Atunci s-au făcut concesii de-a lungul anilor care (n.r. se conturau) inclusiv în proiecte de lege pe care noi le-am blocat în Parlament, proiecte care vizau reorganizarea administrativ-teritorială a României, cu regiuni autonome pe criterii etnice.
Teza Ungară revizionistă, în toți acești ani, a vizat două chestiuni, în principal: teoria drepturilor colective ale minorităților (standardele normative și doctrina spun că este vorba de drepturi individuale și nu colective) și autonomii teritoriale pe criterii etnice. Nu există acest drept consacrat nicăieri. Ca standard european, persoanele aparținând minorităților naționale, nu colectivul minorităților naționale, cu titlu de drept individual, trebuie protejate, trebuie ajutate să-și asigure prezervarea identității naționale și culturale, limba. Trebuie oferite prin lege acele niveluri de protecție și în administrație, dar și în justiție. Asta este absolut corect, corespunde standardelor europene, iar România le face de foarte mulți ani și le face foarte bine.
De aici, însă, până la a face pasul spre a desemna formule teritoriale în teritoriul României pe criteriul etnic, autonomii pe criteriul etic, este o cale lungă și nu este permis în niciun caz de Constituția României și nu ar trebui permis nici măcar politic, la nivel de retorică.
De (n.r. data) asta, principalii vinovați în această situație nu sunt politicienii ungari pe care îi cunoaștem și cu care am avut de-a face și personal - am reușit să punem la punct prin dialog politic foarte direct, uneori mai aspru, dar discret lucruri mai delicate. Lucrurile acestea le cunoaștem din partea politicienilor din Ungaria. Problema principală este aici, în România, și ține de atitudinea de tăcere rușinoasă, absolut condamnabilă, a guvernanților actuali. Așa cum Băsescu a cedat anterior, din rațiuni de interes politic, (...) atunci când Ungaria și Fideszul au adoptat două legi în 2010, așa se tace rușinos și acum.
Una dintre legi a fost cea de “comemorare” a marilor tragedii a națiunii maghiare legate de Tratatul de la Trianon și care prevedea modalități prin lege de reîntregire în bazinul carpatic a marii națiuni ungare, iar a doua a fost referitoare la acordarea în ritm accelerat a cetățeniei ungare etnicilor maghiari din state vecine, o lege care era profund neeuropeană și care avea la bază un criteriu etnic, nu criteriile obișnuite de acordarea a cetățeniei.
Atunci Băsescu a tăcut, din rațiuni de susținere reciprocă cu Viktor Orban, de plasare a unor voturi când la unul, când la altul din Transilvania, în funcție de interese politice ale dreptei din Ungaria și România”, a subliniat politicianul PSD.
În contextul declarațiilor lui Zsolt Németh, Titus Corlățean a transmis că va aborda acest subiect în Comisia de Politică Externă a Senatului și solicită MAE să-și exprime public poziția față de afirmațiile politicianului ungar.
“Același lucru se întâmplă și acum. Aici nu este vorba nici de a salva minoritatea maghiară din România pentru că sunt concetățenii noștri, iar cei mai mulți dintre ei sunt bine integrați în România. Problema este la unii politicieni, nu este la cetățenii români de etnie maghiară, care beneficiază de standarde legale, constituționale, europene, de protecție care sunt foarte bune.
Nu trebuie să accepți un joc politic care poate să aducă atingere stabilității și climatului de pace, înțelegere, armonie în România. Noi, la nivel politic, ar trebui să avem o poziție foarte clară, foarte fermă, prin pozițiile publice politice pe care le știm, prin acțiunile politice concrete și la nivel de președinte, și la nivel de Guvern - ceea ce nu s-a întâmplat -, dar și la nivelul Parlamentului. Voi genera o discuție în Comisia de Politică Externă a Senatului pe această temă. Sunt singurul care a avut o reacție în 2010, când Comisia condusă de mine a adoptat o rezoluție care a făcut o analiză și a condamnat modalitățile de adoptare și implementare ale celor două legi din 2010, când președintele și guvernul de dreapta au tăcut.
Același lucru se întâmplă și acum la București. În orice caz, cel puțin Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să reacționeze, chiar dacă guvernul actual este de coaliție și acest lucru creează dificultăți diplomaților de carieră din MAE în a acționa potrivit regulilor din materie. Consider că instituția MAE are obligația constituțională de a face demersurile corespunzătoare pe canale diplomatice, dar și (n.r. obligația de a-și exprima) poziția în mod public. Instituția MAE în statul român nu trebui să se schimbe în funcție de culoarea politică a guvernanților, a conchis președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.