Rămânem tot în starea de alertă. Aşa a decis miercurea trecută Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă: „Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 12.02.2021”, se arată în articolul 1 al Hotărârii. S-a propus şi s-a rezolvat.

Deşi cifrele, inclusiv cele oficiale, în care nu prea mai are nimeni încredere, arată că pandemia de coronavirus începe să-şi piardă din forţă. Că ori virusul a obosit, ori maşinăria extrem de perfecţionată care este organismul uman i-a venit de hac cu anticorpii care îl ucid. În ciuda acestei realităţi, teroarea asupra oamenilor este menţinută. Mai întâi, s-a dat alarma cu noua mutaţie pe care a măsluit-o virusul în Marea Britanie. Se spunea că această variantă este cu mult mai contagioasă decât cea iniţială, „Made in China”.

Coronavirus „Made in UK” era, ca orice produs englezesc faţă de unul chinezesc, superior calitativ. Englezii, totuşi, nu mănâncă supă de liliac. Au şi un sistem medical performant. Porridge-ul să fi favorizat această mutaţie? Până la urmă alarma asta nu a ţinut. Înspăimântarea în masă nu s-a produs.

Mai mult, pentru cine a vrut să înţeleagă ceva din gâlceava producătorilor de vaccinuri, care îşi trăgeau la gioale reciproc acuzând că vaccinul concurenţei este vax în faţa noului virus proaspăt mutat în UK şi nu-l poate combate, a fost evident că de fapt era un război pe pieţele de vaccinuri.

Dacă nu a ţinut cu varianta englezească, virusul nu s-a dat bătut. Şi sub influenţa sunetului de vuvuzele, a mai comis o mutaţie în Africa de Sud. Despre care, deocamdată, nu se ştie prea mare lucru. Dar Franţa, precaută, a lungit starea de alertă sanitară până la 1 iunie. Noi, sora mai mică, o lungim din 30 în 30 de zile.

Lovitura şocantă pentru aceste scenarii apocaliptice, în care virusul are din ce în ce mai multe mutaţii, devenind din ce în ce mai periculos, a venit ca un trăznet din India. Pe 26.06.2020, dinspre ţara cu 1,3 miliarde de locuitori, veneau veşti groaznice. A doua ţară de pe planetă ca număr de infectări. Spitalele din New Delhi nu mai aveau locuri. CNN povestea chiar păţania unui localnic infectat, care nu a găsit loc prin niciun spital şi a leşinat în curtea unei unităţi sanitare. De ce s-a petrecut dezastrul? Pentru că premierul Narendra Modi a îndrăznit să ridice cele mai multe dintre măsurile de izolare impuse pe 25 martie, încercând să repornească economia. Ceea ce nu era voie.

Acum câteva zile, potrivit unui studiu serologic efectuat de Consiliul Indian de Cercetare Medicală (ICMR), mai mult de jumătate dintre rezidenții din New Delhi au dezvoltat anticorpi pentru noul coronavirus. Cu alte cuvinte, sondajul a arătat că jumătate din populația orașului și-a revenit după ce a fost infectată cu virusul de la izbucnirea sa în țara din Asia de Sud, în ianuarie 2020. Unul dintre cei mai reputaţi virusologi indieni a declarat că spitalele COVID, care se sufocau în 2020, sunt acum în proporţie de 90 la sută goale. Desigur, există destui care trag în continuare semnalul de alarmă, deşi este evident că trenul a început să meargă normal. Iar imunitatea aceasta, constatată ştiinţific, dar neexplicată decât timid de medici, nu a apărut, în nici un caz, în urma vaccinărilor, că nimeni nu a vaccinat peste un miliard de oameni.

Şi la noi, realitatea nu mai poate fi ignorată. Situaţia spitalelor COVID din Bucureşti, care, vă amintiţi, erau în colaps la sfârşitul anului trecut, este în prezent următoarea:

Spitalul Colentina este mai mult de jumătate gol - are 116 pacienți din 300 de paturi. Spitalul "Victor Babeș" este şi el pe jumătate gol - are 235 pacienți și un total de 600 de paturi. Spitalul Sf. Ioan are numai 55 de pacienți dintr-un total de 200 de paturi. Maternitatea Bucur are un singur pacient din 17 paturi COVID. Spitalul Witting este tot jumătate gol - 21 de pacienți din 40 de paturi. Spitalul "Marius Nasta" are 50 de pacienti din 89 de paturi.

Medicul Beatrice Mahler, managerul Spitalului „Marius Nasta” spune că: „Proporția cazurilor moderate reprezintă jumătate din total”. Cu alte cuvinte, nu numai că a scăzut drastic numărul de infectări, dar cazurile constatate nu mai sunt aşa de grave.

Iar autorităţile noastre ce fac în aceste condiţii? Prelungesc starea de alertă. Mai mult, ameninţă că vor închide din nou şcolile. Că vor pune din nou lacăt pe teatre, dar şi pe cârciumi, ca să nu se supere nici consumatorii de cultură, nici cei de băutură.

Medicii nu au explicaţii nici pentru ceea ce se întâmplă în India, nici pentru realitatea spusă de cifre, din România.

Nimeni dintre autorităţi, ocupate cu a dovedi că au ceva diplome, care includ alte diplome, nu explică de ce nu este luată în seamă cererea majorităţii managerilor de spitale, pentru reluarea activităţii normale.

Nici nimeni nu explică de ce, după îndoirea cu amezi usturătoare a cetăţenilor care au îndrăznit să se ducă la mare vara trecută şi să facă o horă a bucuriei în faţa cârciumii, când ar fi trebuit să stea în case, trişti şi speriaţi, numîrul de cazuri a scăzut. Și după spargerea nunţilor şi amendarea tuturor participanţilor, de la naşul mare până la lăutari şi confiscarea buchetului miresei, ca nu cumva să fie purtător de virus, numărul infectaților s-a împuținat. Ca și după ce Guvernul a „uitat” prin magazii milioane de măşti care trebuiau distribuite populaţiei, ca nu care cumva să meargă fără mască pe stradă. De ce după toate aceste încălcări flagrante ale restricţiilor, totuşi, numărul cazurilor de infectări este în scădere dramatică pentru cei care s-au îmbogăţit sau au devenit şi mai bogaţi de pe urma pandemiei.