Aleksei Navalnii. Sursa foto: arhiva EVZ RADOR . Lituania, Letonia, Estonia și Polonia pregătesc propria listă de sancțiuni a celor vinovați în dosarul politicianului de opoziție Aleksei Navalnîi. După cum a informat Ministerul de Externe al Lituaniei, reprezentanții țărilor menționate întocmesc o listă a persoanelor care, după părerea lor, sunt responsabile pentru reținerea lui Navalnîi la întoarcerea în Rusia și pronunțarea sentinței.
Numele acestora nu sunt deocamdată date publicităţii. După cum amintește Rosbalt, colaboratorii lui Navalnîi au trimis președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltului Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Joseph Borrell, o scrisoare în care se face apel ca pe listele de sancțiuni să fie introduse o serie de persoane apropiate președintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Potrivit DW, lista este alcătuită din aceleași 35 de nume care au fost anunțate anterior într-o scrisoare adresată președintelui american, Joseph Biden. Lista îi include, între alții, pe miliardarii Roman Abramovici și Аlișer Usmanov, pe vicepreședintele Consiliului de administrație al VTB și fiu al directorului Serviciului Federal de Securitate (FSB),
Denis Bortnikov, pe președintele VTB, Andrei Kostin, pe ministrul sănătății, Mihail Мurașko, pe ministrul agriculturii și industriei alimentare, Dmitri Patrușev, pe președintele Corporației de stat pentru dezvoltarea Rusiei VEB.RF, Igor Șuvalov, pe omul de televiziune și de radio Vladimir Soloviov, ca "purtătorul de cuvânt al propagandei autoritare"). (Rador) www.rosbalt.ru
Europa expulzează trei diplomaţi ruşi
Germania, Suedia şi Polonia au aplicat aceeaşi sancţiune ca cea pe care Moscova a adoptat-o faţă de reprezentanţii săi.
E ceea ce ruşii numesc "zerkalnîe merî", "măsuri în oglindă" de care Moscova a făcut uz pe larg în ultimii zece ani faţă de ţările occidentale. Dar de astă dată, membrii Uniunii Europene au răspuns, luni, expulzării de către Kremlin a unor diplomaţi germani, suedezi şi polonezi.
Acestora li s-au retras acreditările, vinerea trecută, sub pretextul că au participat la manifestaţii de sprijin pentru opozantul Alexei Navalnîi: în total, trei diplomaţi trimişi înapoi la Berlin, Stockholm şi Varşovia. Luni seara, aceste trei capitale au făcut la fel, declarând fiecare câte un diplomat rus persona non grata.
Era vorba de sancţiunile minimale pe care puteau să le ia aceste trei ţări ca răspuns la iniţiativa Moscovei din 5 februarie. În acea zi, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, îl primea pe omologul lui din UE, Josep Borrell, care venise în capitala rusă pentru a denunţa soarta rezervată lui Alexei Navalnîi şi partizanilor săi. Pentru Europa era o problemă.
Retorică tradiţională
"Dacă Federaţia Rusă nu-şi va reconsidera gestul, acesta nu va rămâne fără răspuns", avertizase deja şeful diplomatiei germane, Heiko Maas (SPD). Diplomaţii occidentali în discuţie asistau la manifestaţii în scopul de a-şi informa cancelariile, expulzarea lor era deci "nejustificată", a arătat Angela Merkel.
Nesurprinzător, aceste discuţii neprieteneşti au fost din nou denunţate de Moscova. Expulzând diplomaţii, Kremlinul adoptă retorica tradiţională a presei ruse, potrivit căreia opozantul lui Vladimir Putin ar fi o jucărie în mâinile Occidentului în scopul destabilizării situaţiei politice interne. Este vorba despre "un amestec în treburile noastre interne", a rezumat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Ea a reproşat Ambasadei poloneze pe lângă Uniunea Europeană, de la Bruxelles, că a organizat o conferinţă virtuală cu participarea unui membru al Fundaţiei anticorupţie a lui Alexei Navalnîi, Vladimir Aşurkov. Este acelaşi bărbat care apare pe înregistrările video ale serviciilor secrete britanice unde discută despre diferite proiecte printre care cel vizând discreditarea sistemului bancar rusesc", a pretins Maria Zaharova luni seara, pe canalul de stat Rossia 1.
Spre deosebire de Moscova, Varşovia, Berlinul şi Stockholmul nu au comentat anunţul de expulzare a diplomaţilor ruşi. Proba adevărului - în acest caz - va avea loc pe 22 februarie la Bruxelles, la un Consiliu al miniştrilor afacerilor externe din UE. Aceştia urmează să discute sancţiuni împotriva Rusiei, dar în cadrul delimitat pe care Parisul şi Berlinul intenţionează să-l stabilească. Franţa şi Germania nu vor să taie punţile cu Vladimir Putin, iar Germania în special continuă să-şi susţină proiectul de gazoduct Nord Stream care leagă Rusia de teritoriul ei, unde urmează să ajungă direct gazul produs în Rusia.
Recomandările noastre
