Pe ultima sută de metri a mandatului său, Trump aruncă noi obstacole în calea gazoductului Nord Stream 2.

Bugetul de apărare al Statelor Unite pentru 2021, aprobat de Congres prevede sancțiuni suplimentare la adresa proiectului Nord Stream 2.

Sub titlul „Clarificare și extindere a sancțiunilor privind construirea Nord Stream 2”, documentul de 1824 de pagini întărește sancțiunile SUA instituite în 2019 prin legea intitulată Protejarea Securității Energetice a Europei.

Astfel, sancțiunile nu mai vizează doar companiile care vând, împrumută sau furnizează nave pentru instalarea conductelor gazoductului, ci și toate companiile care „facilitează” livrarea acestor nave, scrie Euractiv.

Lista navelor indezirabile este și ea lărgită, pentru a cuprinde toate vasele participante, direct sau indirect, la „activități” de amplasare a conductelor.

Nord Stream, un borcan rusesc cu miere

Înăsprirea legii are loc pe fondul reluării lucrărilor la gazoduct, în decembrie 2020. Nord Stream 2 este proprietatea Gazprom, dar este cofinanțat de cinci companii europene din sectorul energetic.

Într-o măsură mai mare sau mai mică, în proiect sunt implicate 120 de companii europene, potrivit Deutsche Welle.

Conducta leagă Germania de Rusia, prin Marea Baltică, și va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc în Europa.

Încheierea lucrărilor la gazoduct era programată pentru 2021.

Întrebat în legătură cu posibilitatea respectării acestui termen, în contextul noilor sancțiuni, purtătorul de cuvânt al Nord Stream 2 a refuzat să comenteze.

Însă, Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul al centrului Energie & Climat la Institutul Francez de Relații Internaționale, crede că este greu de crezut că termenul va fi respectat.

Iritare la Berlin

„Strategia americană este eficientă”, spune el. „Probabilitatea dării în folosință a Nord Stream 2 este acum și mai mică decât înainte.”

Motivul: sancțiunile americane împiedică firmele europene, însărcinate cu certificarea conductelor, să-și facă treaba.

Fără certificare nu pot fi obținute asigurările necesare dării în folosință a gazoductului. Potrivit lui Eyl-Mazzega, o companie norvegiană tocmai a renunțat la proiect, în urma sancțiunilor americane.

În ciuda criticilor, care acuzau o dependență periculoasă a UE de Rusia, Germania a apărat proiectul cu înverșunare.

Vara trecută, Angela Merkel s-a opus ideii de a include oprirea proiectului pe lista sancțiunilor UE împotriva Rusiei, după afacerea Navalnîi.

Anunțul noilor sancțiuni americane a provocat iritare la Berlin. Suveranitatea europeană nu înseamnă conformare la voința Washingtonului, declara Heiko Maas, șeful diplomației germane la sfârșitul lui decembrie.

UE nu poate să-l apere pe Putin

Însă exact asta s-a întâmplat. „Americanii calcă în picioare suveranitatea europeană”, apreciază Eyl-Mazzega.

Însă, în contextul geostrategic actual, UE ezită să reacționeze, scrie Euractiv. „A protesta împotriva sancțiunilor americane ar însemna apărarea indirectă a societății de stat ruse Gazprom, legată de Kremlin. Dar nimeni nu are chef să intre în jocul în care îi critică pe americani pentru a-i liniști pe ruși.”

Situația este cu atât mai complexă cu cât UE spera o ameliorare a relațiilor transatlantice odată cu venirea lui Joe Biden la Casa Albă în locul lui Donald Trump.