,,Vom intra la guvernare doar dacă viitoarea coaliție majoritară va accepta proiectul nostru, 300 de parlamentari și Parlament unicameral, votat prin referendum în 2009. Altfel, nu intrăm la guvernare. Punct!”, a declarat sec Liviu Negoiță, candidat la alegerile din 6 decembrie pe listele PMP.

Eugen Tomac, președintele PMP a confirmat condiționarea anunțată de Liviu Negoiță: ,,PMP va face parte dintr-o coaliție de guvernare cu două condiții: reducerea numărului de parlamentari la 300 și revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Sunt proiectele noastre, ale PMP și acestea sunt condițiile fundamentale pentru participarea la guvernare” .

Tomac a explicat că proiectul Parlament unicameral a fost disociat de cel privind 300 de parlamentari și amânat, temporar pentru că implică o procedură mai complexă. Vizează modificarea Constituției. Pentru ,,300 de parlamentari,, este suficientă o lege. Lege care zace în Camera Deputaților.

,,Trebuie să semnăm un Protocol ferm în coaliția de guvernare care se va forma după alegeri, în care toate partidele componente să accepte votul în Parlament pe proiectul <<300 de parlamentari>>, cu termene clare și cu pașii de urmat. Nu mergem pe vorbe. Nu glumim. În aceste condiții, intrăm în coaliția de guvernare. Altfel, nu” a insistat Liviu Negoiță.

SUA au 535 de congresmeni, România are 588 de parlamentari

Proiectul ,,300 de parlamentari și Parlament unicameral” a fost votat și validat prin referendum în anul 2009. El a fost promovat de Traian Băsescu. Pentru ca prima parte a proiectului, mai facilă, cea privind ,,300 de parlamentari” să fie pusă în practică, trebuie votată o lege de recunoaștere a votului alegătorilor din urmă cu 11 ani. Legea necesară, initiată de PMP, a fost votată în anul 2016 în Senat. La Camera Deputaților, Cameră decizională, condusă atunci de Liviu Dragnea și dominată până în prezent de PSD și acoliții, deloc surprinzător, legea s-a blocat. Unde?

La vârful instituției, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, compus din șefii grupurilor parlamentare și staff-ul politic central. S-a blocat prin refuzul de a o trimite în comisiile parlamentare de specialitate, faza preliminară a parcursului legislativ. Refuz exprimat nu doar de PSD și acoliții, ci și de reprezentanți ai PNL și, surprinzător, și de deputații USR. Ce să mai vorbim despre ajungerea ei la votul deputaților?

Parlamentul României are, în prezent, 588 de parlamentari. În creștere de la un mandat legislativ, la altul. De exemplu, în mandatul 2004-2008, numărul parlamentarilor a fost de 469. Cu peste 100 de parlamentari mai puțini! Creșterea spornică a numărului de aleși la fiecare patru ani este explicată printr-un termen ermetic pentru public: algoritmul.

O schemă matematică produsă tot de parlamentari. Părintele acestei scheme a fost Viorel Hrebenciuc, cu ani în urmă. Algoritmul decide câți aleși intră în Parlament. Nu alegătorii. Viteaz, algoritmul crește numărul de parlamentari pe măsură pe numărul de cetățeni ai României scade de la un an la altul. Ultimele date din 2019 anunțau 19,41 de milioane de locuitori.

Prin comparatie, Congresul Statelor Unite ale Americii, mai puțin sofisticat decât legislativul românesc, are doar 535 de aleși. 435, în Camera Reprezentanților și 100 la Senat. In plus, Congresul SUA nu are nici algoritm. Numărul congresmenilor americani rămâne același, indiferent de mandat. Populația SUA este, în prezent, de 330 de milioane de cetățeni, potrivit datelor din anul 2019.