Intensificarea mobilităţii internaţionale în învăţământul superior oferă multe posibilităţi neexploatate Ungariei. Iată ce scrie MAGYAR NEMZET.
Recrutarea studenţilor străini oferă multe posibilităţi oraşelor universitare şi economiei naţionale. Studenţii străini aduc venituri considerabile pentru ţară. Prezenţa lor generează deja sute de locuri de muncă la nivel de ţară, ba mai mult, străinii care învaţă aici cheltuie mai mult pe cap de locuitor în comparaţie cu cetăţenii Ungariei, de aceea instituţiile de învăţământ superior, edilii oraşelor şi firmele de prestări servicii trebuie să manifeste o preocupare mai fermă şi planificată decât până în prezent faţă de cerinţele tinerilor care sosesc în Ungaria din străinătate. Pe parcursul a două decenii numărul tinerilor străini care învaţă în instituţiile de învăţământ superior din Ungaria a crescut de peste trei ori: în 2011, la universităţile din Ungaria au studiat 11.783 de tineri din străinătate, iar în anul universitar 2019/2020 numărul lor a crescut deja la 38.422, rezultă din datele studiului efectuat recent de Fundaţia Tempus (TKA), care este o organizaţie non-profit şi are sarcina de a gestiona programe de cooperare internaţională şi proiecte speciale în domeniul educaţiei, formării şi problemelor legate de UE. Sondajul de opinie a fost realizat în perioada ianuarie-martie a acestui an prin participarea a peste şase mii de studenţi străini care învaţă în Ungaria prin programele de burse Stipendium Hungaricum şi Erasmus+, respectiv a tinerilor care îşi plătesc singuri studiile, veniţi din 123 de ţări. Scopul cercetării a fost evaluarea beneficiilor aduse de studenţii străini universităţilor la care învaţă, precum şi oraşului în care funcţionează universitatea respectivă, iar în sens larg, ţării.
Studenţii străini cheltuie miliarde
Ne puteți urmări și pe Google News
Cei mai mulţi studenţi străini învaţă la Budapesta şi în cele trei mari oraşe universitare: Debrecen, Szeged şi Pécs. Potrivit studiului TKA, studenţii străini care studiază în Ungaria datorită programului de burse Erasmus+, cheltuie lunar în medie 315.298 de forinţi, iar cei care au venit prin programul de burse Stipendium Hungaricum cheltuie lunar 281.504 de forinţi. Cei care îşi plătesc studiile, cheltuie mai mult - 708.856 de forinţi - din cauza taxei şcolare. Studenţii străini plătesc cel mai mult pentru cazare, produse alimentare, igienă şi pentru programe turistice. Pentru turism un student cheltuie pe lună 32-35 de mii de forinţi, în acest capitol cei mai activi fiind cei din cadrul programului Erasmus+. Prezenţa studenţilor străini în Ungaria are cel mai mare efect asupra Regiunii Transdanubia de Sud şi judeţului Baranya, zone în care volumul cheltuielilor a depăşit 1% din PIB-ul judeţului, se mai arată în analiza TKA.
În ansamblu, pe parcursul unui an universitar studenţii străini consumă în medie 112,2 miliarde de forinţi, iar valoarea taxei şcolare plătite de o parte din ei se ridică la 63 de miliarde de forinţi. Studenţii străini mai contribuie la economia ţării şi prin faptul că primesc oaspeţi, iar aceştia din urmă cheltuie anual în Ungaria în jur de 6,5 miliarde de forinţi. Aşadar, veniturile înregistrate pe parcursul unui an universitar se ridică la 180 de miliarde de forinţi. Potrivit analizei, studenţii străini contribuie şi la creşterea locurilor de muncă şi, implicit, a numărului angajaţilor. Studenţii străini intervievaţi au avut în general opinii bune despre mediul locativ din Ungaria, în schimb au fost nemulţumiţi mai ales din cauza lipsei posibilităţilor de distracţie, de petrecere a timpului liber, dar mulţi dintre ei au menţionat şi lipsa de comunicare în limba engleză şi a posibilităţilor de angajare. În general, se poate observa că studenţii străini din Budapesta sunt mai mulţumiţi. Pe lângă opiniile studenţilor străini, TKA a dorit să afle şi opiniile viceprimarilor responsabili pentru economie din mai multor oraşe universitare. Astfel din sondaj a rezultat că la Pécs, administraţia publică locală are în vedere aplicarea unor măsuri mai complexe pentru satisfacerea pretenţiilor studenţilor străini, cum ar fi îmbunătăţirea circulaţiei rutiere. TKA a adunat şi opiniile întreprinzătorilor din oraşele universitare din domeniul restaurantelor, sălilor de sport şi agenţiilor imobiliare, şi a constatat că studenţii străini au avut un efect pozitiv asupra fiecărei firme analizate. Prezenţa lor are efect asupra pieţei forţei de muncă, toate firmele care prestează servicii angajează personal cunoscători ai unei limbi străine. Reprezentanţii cluburilor de noapte din Pécs au declarat că studenţii străini pot fi atraşi cu programe variate şi de calitate şi sunt dispuşi să cheltuie ocazional între trei şi zece mii de forinţi. De aceea, restaurantele mai selecte din oraşele universitare simt lipsa studenţilor străini în perioada verii. Oraşele universitare din mediul rural trebuie să se concentreze asupra satisfacerii pretenţiilor studenţilor străini, conchide analiza realizată de Fundaţia Tempus.
Traducerea:Rador
Recomandările noastre
