Butoiul cu pulbere Nagorno-Karabah. Turcii și rușii aruncă în conflictul dezghețat trupe de mercenari

Sursa: arhiva EVZ

Ultimele zile au arătat că așa numitul „conflict înghețat” Nagorno-Karabah, dintre Armenia și Azerbaidjan, se reîncălzește, atingând temperaturi critice.

Începând de duminică, 27 septembrie, militarii din cele două țări au lansat atacuri la foc continuu asupra enclavei pe care armenii și azerii și-o dispută de 30 de ani. Bilanțul a ajuns deja la 100 de morți, potrivit NationalInterest.org.

Ministerul Apărării din Armenia a susținut că armata azeră folosește acum artilerie pe distanțe lungi și a amenințat că își va intensifica propriile operațiuni militare. Turcia și Rusia s-au repezit pentru a-și susține tabăra preferată din conflict. De asemenea, Armenia a acuzat armata turcă că a doborât unul dintre avioanele sale de luptă și a desfășurat mercenari sirieni pentru a lupta în numele Azerbaidjanului, afirmație negată și turci și de azeri.

Afirmația potrivit căreia Turcia ar fi trimis pe sirieni să lupte în regiunea Caucazului este alarmantă, dar nu deconcertantă. Turcia s-a bazat mult timp pe diverse grupări pentru a-și stabiliza granița de sud cu Siria dar și pentru a împinge înapoi atât ofensivele regimului președintelui Bashar al-Assad, cât și aspirațiile de autonomie și independență ale Partidului kurzilor din Siria. În ciuda faptului că Azerbaidjanul a negat informația că sirienii ar fi trimis mercenari pentru a o sprijini, iar Ankara și Baku acuză că, de fapt, Armenia ar fi adus „mercenari și teroriști” din străinătate, presa occidentală vine cu dovezi.

Euro 2024. O poveste despre istorie și triumf. Corespondență din Berlin de la Daniel Nanu

Am întâlnit și români fericiți: pensia de 27.000 de lei i-a crescut cu 35% în 2023. Mai ia și leafă de la stat

The Guardian a dezvăluit că numeroși bărbați sirieni au fost recrutați din orașul Afrin, de la o „companie privată de securitate turcească” pentru a lucra ca polițiști azeri de frontieră. Afirmație pe care unii observatori au pus-o la îndoială, deoarece Baku are deja o unitate militară puternică și bine înarmată. Reuters a informat, de asemenea, că a stat de vorbă cu doi luptători sirieni care urmau să ajungă în Azerbaidjan. Bărbații, care susțin că li s-au promis 1.500 de dolari pe lună, se plâng că se simt obligați să meargă, deoarece „viața e foarte grea” în Siria. Acest proces de recrutare este în mod clar în curs; Jurnalistul sirian Hussein Akoush a scris pe Twitter că un sirian a murit deja după ce a mers să lupte în Azerbaidjan.

NI notează că Orientul Mijlociu și Europa de Est nu sunt străine de strategia exploatării bărbaților în vârstă în zone de război sau de conflict, în afara granițelor. Ca parte a războiului împotriva Ucrainei, Rusia a apelat la bărbații „patrioți” din fostele republici ale URSS și chiar a recurs la ajutorul sârbilor pentru a lupta în numele Moscovei în Donețk. Mai mult, pe tot parcursul războiului civil sirian, Iranul a urmat o strategie dură care a fost numită „luptați până la ultimul afgan”, unde Teheranul a oferit stimulente politice și financiare refugiaților afgani și muncitorilor fără acte care se temeau să nu fie deportați.

NI concluzionează că nu trebuie neglijată posibilitatea ca acest butoiul cu pulbere numit Nagorno-Karabakh să se transforme într-o nouă ocazie pentru reaprinderea tensiunilor ruso-turce. Ankara și Moscova sunt deja pe poziții diametral opuse în cazul războaielor civile din Siria și Libia. Rusia și Azerbaidjanul au o relație bună, dar care este eclipsată de legăturile foarte strânse ale Moscovei cu Erevanul.