Luna ruginește, iar cercetătorii încă nu îşi dau seama care ar fi cauza. 

Cercetările indică prezența hematitului, o formă de rugină care necesită în mod normal oxigen și apă. Descoperirea i-a uimit pe oamenii de știință, iar NASA intenționează să trimită zeci de instrumente tehnologice pentru a studia Luna începând cu anul viitor, urmate de misiuni umane începând cu 2024, toate ca parte a programului Artemis .

Marte este cunoscută de mult timp pentru rugina sa, de la care a fost botezată „planeta roșia”. Fierul de pe suprafața sa, combinat cu apă și oxigen din trecut, conferă planetei această nuanță. Dar oamenii de știință au fost surprinși să găsească dovezi că și Luna are rugină, potrivit NASA.

„Cred că aceste rezultate indică faptul că în sistemul nostru solar au loc procese chimice mai complexe decât au fost recunoscute anterior”, a spus Vivian Sun. „Le putem înțelege mai bine trimițând noi misiuni pe Lună pentru a testa aceste ipoteze”

O nouă cercetare publicată în revista Science Advances se bazează pe datele de la sonda Chandrayaan-1 a Organizației de Cercetare Spațială Indiană, care a descoperit gheață și mai multe minerale în timp ce studia suprafața Lunii, în 2008.

Zonele albastre din această imagine realizată de Moon Mineralogy Mapper (M3) de la bordul orbiterului Chandrayaan-1 al Organizației de Cercetare Spațială Indiană arată apă concentrată la polii Lunii. Cercetătorul a găsit semne de hematit, o formă de rugină. 

Autorul principal al cercetării, Shuai Li de la Universitatea din Hawaii, a fost surprins să găsească o formă apropiată hematitului la polii lunari. Mineralul este o formă de oxid de fier, sau rugină, produsă atunci când fierul este expus la oxigen și apă. Dar cum Luna nu are oxigen sau apă lichidă, cum poate fi explicată rugina?

„La început, nu am crezut. Nu ar trebui să existe rugină, pe baza condițiilor prezente pe Lună ”, a spus Abigail Fraeman, cercetător la Jet Propulsion Laborator.

„De când am descoperit că a existat apă pe Lună, oamenii au speculat că ar putea exista o varietate mai mare de minerale decât ne dăm seama, dacă acea apă a reacționat cu rocile”, a adăugat ea.

O posibilă explicaţie ar fi că Luna captează o mică parte din atmosfera terestră

Acest lucru se produce când Luna este la cea mai mică distanţă de Pământ, fenomen cunoscut sub numele de Lună Nouă. Atunci o mică parte din atmosfera terestră scapă şi este captată de Lună. Totodată, apa descoperită în zonele polare, poate intra în contact cu fierul, depozitele de hematit fiind concentrate mai ales la polii Lunii, informează jpl.nasa