Creșterea pensiilor și alocațiilor a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte din ultima perioadă.

Mai mult, o parte dintre profesori se declară nemulţumiţi că nu a mai fost aplicată creşterea de salarii, unele sinficate susținând chiar că de creşterea aceea şi-ar fi cumpărat măşti, de exemplu, ca să poată veni pregătiţi la cursuri.

În acest context, premierul Ludovic Orban a venit cu noi explicații. „Vă dagţi seama că dacă am fi avut bani am fi făcut această creştere. Această creştere era o creştere anticipată. Legea salarizării în sectorul public, s-a prevăzut o creştere pe o perioadă de patru ani la nivelul anului 2022, care în fiecare an trebuia să crească cu câte 25% din creşterea prevăzută între suma din 2022 şi suma din 2018.

Această creştere de la 1 septembrie era o creştere anticipată a salariilor, nu am avut resurse efectiv să susţinem această creştere. Gândiţi-vă că în condiţiile unei contracţii economie de 3,9% pe primele şase luni, pe primul semestru, şi a unei scăderi a veniturilor la bugetul de stat şi la celelalte bugete datorate crizei economice provocate de pandemie, noi a trebuit să facem faţă şi la alte creşteri de cheltuieli, va trebui să asigurăm o creştere a pensiilor, şi am decis creşterea punctului de pensie cu 14%; fiind legea care a fost adoptată de PSD cu dublarea alocaţiilor, a trebuit să asigurăm dublarea alocaţiilor, sigur, nu dintr-o dată, pentru că nu am avut resursele, o creştere etapizată în cinci etape a alocaţiilor”, a declarat Orban.

„Dacă vom fi retrogradaţi, ne vom împrumuta din ce în ce mai scump”

Întrebat dacă legea privind dublarea alocațiilor va trece de Curtea Constituțională, orban a spus răspicat că nu există bani. „Aşa cum am stabilit şi cum permite economia şi gândiţi-vă că în această etapizare a creşterii am luat în perspectivă, să spun, scenariul pe baza previziunilor care au fost făcute şi de specialiştii noştri, dar şi de previziuni care sunt făcute privind evoluţia economiei la nivel european, care sunt nişte previziuni care nu au grad de certitudine foarte mare, adică noi trebuie să ţinem cont de măsura în care revine economia şi de reluarea creşterii economice pentru a putea face faţă unor astfel de cheltuieli.

Oamenii trebuie să înţeleagă că dacă creşti cheltuielile prea mult la un moment dat nu mai poţi să faci faţă cheltuielilor şi, până la urmă, o aparentă dorinţă de a face bine, până la urmă unei categorii, până la urmă se va întoarce nu numai împotriva acelei categorii, ci se va întoarce împotriva întregii societăţi, împotriva tuturor oamenilor.

Dacă ne degradează agenţiile de rating, care nu ne-au retrogradat - atenţie! - şi nu ne-au retrogradat din cauza credibilităţii, a angajamentelor privind stoparea cheltuielilor publice pentru care nu există resurse şi a unei abordări în favoarea unei creşteri ecnomice sănătoase, bazată pe investiţii, pe creşterea productivităţii, pe creşterea competitivităţii. Noi nu am fost retrogradaţi.

Dacă vom fi retrogradaţi, ne vom împrumuta din ce în ce mai scump, la un moment dat nu o să ne mai putem împrumuta şi la un moment dat nu o să mai putem face faţă cheltuielilor. Se poate ajunge în situaţia în care nu mai putem să plătim nici pensii, nici salarii, nici investiţii, nici subvenţii, nici cheltuieli sociale, pentru că am crescut prea mult cheltuielile fără să ţinem cont de veniturile pe care le previzionăm în perspectivă.

Spun lucrurile astea pentru că în continuare văd oameni politici care vorbesc ca o moară stricată că trebuie crescute cu 40%! Când ai o scădere economică pe primul semestru de 3,9 este complet nesustenabil, este o iluzie care este vândută oamenilor, pentru că nu este posibill, nu se poate asigura această creştere! Ar însemna să cheltuim la un moment dat toţi banii numai ca plătim pensii şi salarii în sectorul public! Nu se poate aşa ceva! O economie se dezvoltă pe baza investiţiilor, pe baza... Noi în perioada asta am fost mai degrabă atenţi să susţinem economia, să aruncăm lichidităţi în economie, să acordăm măsuri de sprijin pentru companii, să susţinem angajaţi, să apărăm locurile de muncă, să ducem la o pierdere cât mai mică a numărului de locuri de muncă.

Şi am avut rezultate: iunie 2020 faţă de iunie 2019, pe baza datelor INS, salariul mediu net a crescut cu 5%. Numărul de angajați din economie la începutul crizei, am luat 1 ianuarie, numărul de angajați, să spun, din 15 august era cu 7.400 mai mare decât numărul de angajați cu contract de muncă la data de 1 ianuarie 2020, înainte de debutul crizei. Pentru că dacă economia nu funcționează, atunci nu ai de unde să suporți cheltuieli publice. Or, economia ca să funcționeze trebuie să îi dai ceea ce are nevoie economia”, a explicat Orban.