Nici bine nu și-au exprimat ziarele progresiste îndoiala cu privire la șansele lui Donald Trump de a pune bazele unei alianțe împotriva Beijingului, că au și început să curgă analizele. Ca de obicei, faptele nu ascultă de teorii. Publicația britanică The Conversation oferă toate amănuntele despre prăbușirea cooperării dintre China și Estul Europei!
"Bulgaria a devenit cea mai recentă țară din Europa Centrală și de Est (CEE) care a dat dovadă de ostilitate față de China. Într-un ultim semnal al răcirii relațiilor dintre regiune și superputerea asiatică, prim-ministrul bulgar Boïko Borisov a susținut că o serie de imagini compromițătoare, înfățișându-l dormind cu o armă lângă el și cu maldăr de bani lângă pat, au fost obținute de către adversarii săi cu ajutorul unei drone furnizate de guvernul chinez. Acesta a fost același Borisov care a găzduit un summit China-CEE în 2018, la Sofia, în ciuda presiunii persistente a UE de a nu face acest lucru.
Bulgaria nu este singura țară din regiune care are ezitări în privința Chinei. În Republica Cehă, consiliul municipal din Praga și-a anulat relația de înfrățire cu Beijingul în octombrie 2019, în favoarea unui parteneriat cu Taipei. Președintele Senatului a anunțat apoi planul de a vizita Taiwanul în august, sfidând China.
În mai, ministrul de Externe lituanian a cerut ca Taiwanul să fie reintegrat în Organizația Mondială a Sănătății. În aceeași lună, oficialii CEE s-au numărat printre semnatarii unei scrisori de protest față de introducerea de către China a legislației de securitate națională pentru Hong Kong.
Această fisură se produce după un deceniu de cooperare între China și Europa de Est, sub stindardul așa-numitei inițiative „17 + 1”. Cooperarea a început în aprilie 2012, cu o întâlnire la Varșovia între premierul chinez de atunci, Wen Jiabao, și reprezentanții a 16 țări CEE, între care 11 state membre ale UE. Wen a promis investiții și dezvoltarea infrastructurii pentru a stimula economiile regionale. Regiunea a promis Chinei acces ieftin pe piețele europene. Inițiativa a fost rapid cooptată în planul Chinei "Belt and Road" care a fost lansat în anul următor. Când Grecia s-a alăturat ca al 17-lea membru, în 2019, a consolidat și mai mult importanța politică a alianței devenite 17 + 1. În ianuarie 2020, președintele chinez Xi Jinping a anunțat că el va găzdui viitoarele reuniuni anuale 17 + 1, mai degrabă decât premierul, Li Keqiang. Dar acest lucru a ajutat prea puțin la repararea relațiilor. Țările CEE au început deja distanțarea socială față de Beijing, iar pandemia de coronavirus nu a făcut decât să accelereze acest proces. Există numeroase motive ale rupturii, dar trei ies în evidență.
În primul rând, China nu a îndeplinit promisiunile entuziaste făcute regiunii privind investițiile de amploare. Investițiile străine directe chineze în UE au atins în 2016 valoarea de 43 miliarde de dolari SUA, apoi au revenit la nivelurile din 2012 în 2019, așteptându-se ca în 2020 să fie și mai scăzute. După ani de reuniuni 17 + 1, politicienii din Europa de Est și-au dat seama că erau mai importante pentru omologii lor chinezi oportunitățile de poze de grup, nu discuțiile semnificative. Decoratele albume foto de la aceste evenimente erau menite să promoveze cariere pe plan intern (chinez), mai degrabă decât să dezvolte inițiative în regiunea CEE. Președintele ceh Milos Zeman, unul dintre cei mai pro-chinezi dintre politicienii regiunii, a subliniat lipsa investițiilor efective ca fiind motivul evitării summit-ului din 17 + 1 din aprilie. Până la urmă, summit-ul a fost amânat din cauza pandemiei, iar acum pare a fi suspendat la nesfârșit.
Recomandările noastre
