Declinul economic fără precedent cauzat de pandemia de coronavirus se pare că înregistrează o încetinire, dar al doilea val major de infecţii ar putea declanşa noi perturbări financiare pe mapamond.

Cel puţin asta a susţinut joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, care a precizat că activitatea economică începe să îşi revină.

Totuşi, Georgieva avertizează că al doilea val major de infecţii ar putea declanşa noi perturbări.

Impactul fiscal al măsurilor destinate ţinerii sub control a pandemiei şi limitării consecinţelor sale economice a majorat nivelul îndatorării, şi aşa ridicat înainte.

Conform Reuters, Kristalina Georgieva consideră prematură retragerea plaselor de siguranţă de care este în continuare nevoie în actualul context pandemic.

„Nu suntem încă în afara pericolului”, a spus Georgieva într-o postare pe blog, înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20.

Mai departe, cea care are un rol-cheie la FMI a transmis că măsurile fiscale adoptate de statele din G20 şi alte ţări au stabilizat economia mondială.

Este vorba despre sume în valoare de 11.000 de miliarde de dolari, dar şi injecţii semnificative de lichiditate ale băncilor centrale.

Chiar şi aşa, pericolul unei noi crize economice pândeşte în continuare, iar noul val pandemic ar putea creşte preţurile la materiile prime.

Consecinţele? Creşterea protecţionismului şi instabilitatea politică, pierderea locurilor de muncă, falimentele şi restructurarea unor industrii.

Toate acestea reprezintă provocări semnificative pentru sectorul financiar, care ar putea fi afectat şi de pierderile din credite pentru instituţii financiare şi investitori.

Continuarea acţiunilor coordonate ale băncilor centrale şi sprijinul din partea instituţiilor financiare internaţionale este esenţial pentru a asigura stabilitatea.

„Politica monetară ar trebui să rămână relaxată acolo unde decalajele de producţie sunt semnificative iar inflaţia este sub ţintă, aşa cum este cazul în multe ţări în perioada acestei crize”, a spus Georgieva.

Ea a mai spus că o revenire slabă ar creşte şansele de dezinflaţie şi o perioadă prelungită de dobânzi scăzute. Asta ar submina sustenabilitatea datoriei şi stabilitatea financiară.

În iunie, FMI ş-a revizuit încă odată în jos estimările privind evoluţia economiei mondiale în 2020.

Astfel, luna trecută a fost prognozată o contracţie de 4,9% şi o relansare sub aşteptări în 2021.

Sursa: Agerpres