Izvorâtă cu hotărâre puternică din Pădurea Neagră, zonă montană împădurită din sud-vestul Germaniei, Dunărea nu pregetă în curgerea ei până la vărsarea în Marea Neagră.

În apele neobosite ale „regelui râurilor europene” (după cum îl numea Napoleon) se reflectă ținuturi împădurite și piscuri pleșuve, aglomerații urbane și văi înmiresmate nestrăbătute decât de animale care pășesc cu timididate sau se deplasează în alergarea turmelor, a hergheliilor. Luna plină își picură argintul în undele ei repezi, iar talgerul auriu își domolește dogoarea în apele-i albastre pe care vântul le mângâie sau le răscoală.

Copiii spun că aruncă spre cer, în învolburarea însorită, stropi de chihlimbar, de miere și de aur, iar localnicii se tem de furia sa: ea, care le-a oferit abundență și bucurie, le poate distruge ce au agonisit când apele ies din matcă și mătură totul în calea lor. Germani, austrieci, slovaci, maghiari, sârbi, români, moldoveni și ucraineni, toți știu, deopotrivă, că undele sale satură pământul însetat, oferindu-le cu generozitate hidroelectricitate sau condiţii pentru piscicultură.

Ea este, deci, suportul principal pentru industria şi agricultura anumitor zone pe care le tranzitează, dar şi pretext de plimbări romantice ori aventuroase pe maluri sau cu ambarcaţiuni. Ba chiar cei pasionaţi de pescuit îşi pot încerca norocul de a captura un morun Huso Huso.

In năvoadele lor poate ajunge, prin îmbinarea abilităţii şi a cunoştinţelor, cel mai mare peşte de apă dulce din lume, aparținând familiei sturionilor. Dar această încercare este, de cele mai multe ori, sortită eșecului, deoarece specia este în pericol de extincție atât din cauza pescuitului abuziv motivat de cele până la 50 de kg de icre, numite caviar, pe care le poate deţine femela, cât şi amenajării de hidrocentrale.

Dunărea care, în viziunea muzicală a austriacului Johann Strauss, valsează, străbate capitale europene: din Viena aduce veşti despre cea care secole la rând a fost capitală imperială şi despre familia de Habsburg, despre oraşul istoric ridicat în partea de sud a fluviului, din Bratislava poartă cu sine amintiri ale sediului preşedenţiei, parlamentului şi guvernului slovac, ale universităţilor, teatrelor, filarmonicii, despre Budapesta ne spune că este aşezată pe ambele ei maluri, iar despre Belgrad ne mărturiseşte că este cel mai mare oraş al Serbiei, fiind situat la confluenţa sa cu râul Sava, dar şi unul dintre cele mai vechi ale Europei, cu dovezi arheologice ale aşezărilor încă din mileniul al V-lea î.Hr..

Poveştile cu iz de mit şi legendă, de minunare în fața vieții, mereu surprinzătoare în manifestările ei sunt susurate de undele repezi şi se confundă cu viaţa în trecerea ei ireversibilă. Ea contribuie la crearea unor adăposturi pentru vieţuitoare, habitate incredibile, dar şi a peisajelor spectaculoase a căror frumuseţe este vulnerabilă, deoarece intervenţia oamenilor, cu excepţia majorităţii localnicilor care trăiesc în comuniune cu natura, prezintă riscul de a distruge ecosistemul.

Atracţiile turistice precum cele oferite de oraşele din Deltă, Tulcea şi Sulina, spre exemplu, ar putea tulbura echilibrul pentru că turişti din toată lumea vizitează această rezervaţie naturală importantă a Europei. Valsul fluviului, dans elegant şi impunător, completat, datorită perspectivei contemporane, cu elemente de modernitate, îşi temperează mişcările în deltă, pregătindu-şi finalul glorios al vărsării în mare.

Elev: Vlăsceanu Ștefan Profesor coordonator: Florea Mihaela Colegiul Tehnologic ,,Grigore Cerchez’’, clasa a XI-a F

Amănunte despre proiect găsiți în articolul de mai jos:

„Valsând cu Dunărea prin Europa”. Cum văd copiii locul României în UE