Obiceiuri și tradiții de cei 40 de mucenici. Ce trebuie să facă orice român pe 9 martie

Obiceiuri și tradiții de cei 40 de mucenici. Ce trebuie să facă orice român pe 9 martie

Luni, 9 martie, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care pentru credinţa lor au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola.

În credința populară, în ziua Mucenicilor se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.

În zonele rurale, în această zi plugurile tuturor gospodarilor erau adunate pe islazul sătesc şi preotul făcea o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropeau plugurile şi toate uneltele agricole. Gospodarii mergeau în procesiune pe ogoare şi fiecare plugar trasa prima brazdă pe ogorul său. Astăzi se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii.

În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi participă la un ritual de dezgheţare a pământului şi de  „slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat” pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură". Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte vor să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, când în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

În Muntenia, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară, pentru a avea hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, se tămâiază încăperile casei, cu excepţia băii.

Ne puteți urmări și pe Google News