POLITICO. În ultimii câțiva ani marile linii de fractură politică ale UE au provenit din provocări interne: Brexit, temerile legate de ieșirea Italiei din zona euro, problemele cu statul de drept din Europa Centrală și de Est.
În 2020 pare probabil ca situația să se schimbe. Cu ambiția președintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, de a conduce o „Comisie geopolitică”, UE deschide un nou front extern, care ar putea exacerba clivajele interne - mai ales cel dintre Berlin și Paris - și ar putea pune concomitent în pericol relațiile blocului cu restul lumii.
Președintele francez Emmanuel Macron este principalul motor al acestei schimbări. El și-a expus fundamentele abordării sale într-un interviu luat de The Economist anul trecut. Esențială pentru viziunea lui este ideea că UE trebuie să devină un jucător strategic cu o voce unică și un unic țel, mai întâi în vecinătatea sa și apoi în lume.
Ea va realiza acest lucru prin instituirea și apoi acțiunea în virtutea unei noi forme de „suveranitate europeană” comună - deopotrivă economică, militară și strategică. Procedând astfel, UE va putea fi gardianul multilateralismului, apărându-se activ împotriva capriciilor președintelui american Donald Trump și contra modelelor economice și politice concurente, oriunde s-ar afla ele.
Aceasta este acum baza abordării lui von der Leyen în privința comerțului, tehnologiei și apărării. Însă acest fapt presupune riscul unei confruntări serioase cu puteri mondiale, pe care UE nu e nici pregătită și nici capabilă să o gestioneze.
Să luăm comerțul. UE intenționează să devină mai energică în acest domeniu, de pildă făcând din respectarea acordului climatic de la Paris o precondiție pentru noi acorduri comerciale sau răspunzând cu aceeași monedă la taxe vamale punitive.
Guvernele naționale și CE ar dori totodată să combată mai eficient problema „dumping-ului chinezesc” - intrând în competiție cu firmele chinezești care primesc subvenții de stat - și să determine China și SUA să-și deschidă piețele de achiziții publice pentru firmele europene, închizând piața UE pentru companiilor acestora dacă nu o vor face. Macron vrea să obțină o verificare mai exigentă la nivelul întregii UE a investițiilor chinezești în proiecte de infrastructură prin intermediul mega-proiectului Centură și Drum al Beijingului.
Recomandările noastre
