Noul portavion chinez este încă o armă în mâna Beijingului pentru a contracara SUA pe mări

La opt ani după primul portavion, Liaoning, componenta navală a Armatei Populare de Eliberare a introdus oficial în serviciu cel de-al doilea portavion al Chinei, de concepție „100% autohtonă”, până acum cunoscut sub numele de „Type 001A”.

5000 de persoane au participat la ceremonia intrării în serviciu a portavionului Shandong, în orașul Sanya, pe insula Hainan, în marea Chinei Meridionale.

Președintele Xi Jinping, care este și secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președintele Comisiei militare centrale, a participat la ceremonie, a informat agenția Xinhua.

De pe puntea navei, Xi Jinping le-a cerut militarilor și civililor prezenți la ceremonie să „aducă noi contribuții Partidului și poporului chinez”.

Intrarea în serviciu a portavionului Shandong este un „uriaș cadou” pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a fostei colonii portugheze Macao sub suveranitatea Chinei, a declarat Xi.

Regiunea administrativă specială Macao a Republicii Populare Chineze este teritoriu cu statut de regiune autonomă de pe coasta estică a Chinei.

Guvernul portughez a transferat Republicii Populare Chineze suveranitatea asupra acestei regiuni în 1999.

„Beijing a ales Sanya ca loc de cermonie pentru că direcția militară a vrut să sublinieze importanța geostrategică a celei de-a doua baze de portavion a armatei, după cea din Qingdao”, a subliniat Xi Jinping.

Față de Liaoning, care, de fapt, este fostul portavion sovietic Varyag, cumpărat de chinezi de la ucraineni în 1988 (oficial, chinezii declarând că o vor transforma în cazinou plutitor), Shandong este primul portavion construit în China de către șantierul naval China Shipbuilding Industry Corp.

Discret, construcția navei a fost dezvăluită în august 2013, odată cu difuzarea unor fotografii în care apăreau elementele din viitoarea cocă a navei.

Apoi, după câteva „indiscreții” din partea presei, ministerul chinez al Apărării a confirmat existența acestui șantier, în decembrie 2015.

Ulterior, acest al doilea portavion a fost lansat, oficial, în aprilie 2017, stadiul construcției fiind atunci de 70%. Un an mai târziu, nava începetea testele pe mare.

În ultimele luni, Shandong a efectuat cel puțin opt campanii de teste, ultima făcând zgomot, pentru că nava a fost trimisă în strâmtoarea Formosa, în Taiwan, în timp ce începea campania prezidențială pe această insulă, Taipei denunțând o „provocare” din partea Beijingului.

Fără propulsie nucleară

Shandong este similar portavionului Liaoning, conceput după modelul portavionului rusesc Amiral Kuznețov. Cu diferența că este mai lung cu 10 metri și mai lat cu 4 decât „Kuznețovul”.

Dotat cu o rampă de lansare STOBAR (Short Take Off But Arrested Recovery), Shandong are un deplasament de 70.000 de tone în sarcină maximă, scrie Opex 360.

Surprinzător sau nu, propulsia navei nu este nucleară ci este asigurată de opt generatoare de abur ce alimentează patru grupuri de turbine dezvoltând o putere de 200.000 CP (ar fi copii ale modelelor TB-12 sovietice)

Protecția portavionului este asigurată de trei sisteme Type 1130 CIWS, trei lansatoare de rachete HQ-10 și șase lansatoare 726-4.

Nava este în măsură să găzduiască 40 de aeronave (avioane J-15/Su-33 și elicoptere Harbin Z-9 și Changhe Z-18).

Potrivit unor surse militare chineze, citate de South China Morning Post, portavionul va fi dotat și cu drone Lijian.

Ceea ce, apreciază observatorii, ar fi puțin probabil ținând cont de configurația STOBAR a navei.

Însă ar fi credibil pentru cel de-al treilea portavion destinat armatei chineze, acesta urmând să fie dotat cu catapulte de lansare.

Mai multe ca rușii, dar departe de americani

Intrarea în serviciul al celui de-al doilea portavion chinez se face la ora la care Beijing afișează agresiv pretenții teritoriale în marea Chinei Meridionale, unde a fost inaugurat Shandong, în fața influenței militare a Statelor Unite în regiune.

Aici, China își dispută, împreună cu Vietnam, Filipine, Malaezia, Brunei, numeroase insule strategice.

Statele Unite au reacționat în fața pretențiilor chineze trimițând nve de război în regiune, în numele „libertății de navigație” pe care Washington o estimează că este amenințată de revendicările Chinei, scrie AFP.

Cu două portavioane aflate în serviciu, China este mult în urma americanilor, care au 11.

Dar, greu de crezut acum câțiva ani, chinezii au depășit Rusia, singurul portavion rusesc, Amiral Kuznețov, fiind avariat de un incendiu recent.

Franța are un portavion, la fel ca Marea Britanie și India.