Odată cu apropierea Sărbătorilor de Iarnă se înmulțesc avertismentele din partea activiștilor „verzi” despre nocivitatea acestora.

Site-ul Earth Day Network publică un articol cu titlul: „Nu lăsa consumerismul să-ți consume vacanța!” și cu subtitlul: „(Nu) este o viață minunată”.

Iată câteva pasaje:

„Un studiu publicat în Journal of Industrial Ecology arată că gospodăriile individuale – nu companiile, guvernul sau industriile – se fac răspunzătoare de peste 60% din emisiile de gaze de seră și 50-80% din consumul total de pământ, materiale și apă.

Călin Georgescu, culisele victoriei. Grupul de interese care l-ar fi susținut, împotriva voinței românilor

Pericolul din vacanța la cabană. Mulți turiști își riscă sănătatea și chiar viața

„Problema, după cum arată cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, rezidă mai cu seamă în modurile în care emanăm gaze de seră pentru a transporta tot ce cumpărăm (inclusiv alimente). Și atunci când analizăm toate lucrurile noi pe care le vom cumpăra (și toate alimentele suplimentare pe care o vom mânca) în timpul Sărbătorilor, amprenta noastră de carbon nu va face decât să crească.”

Articolul le cere cititorilor să își modifice comportamentul pentru a salva planeta.

Una dintre căile cele mai importante ar reprezenta-o încetarea de a mai cumpăra online.

„Desigur, este practic, dar toate ambalajele și toate mijloacele de transport pentru livrarea cadourilor (a doua zi!) la ușă lasă o amprentă de carbon cu mult mai mare decât dacă ai merge tu însuți la magazin.”

Dar dacă te duci tu însuți la cumpărături, sau trebuie să călătorești, asigură-te să fie un drum cât mai scurt și să folosești transportul în comun sau împărțind mașina personală cu alții.

Articolul ne admonestează:

„Esențialul este că ne confruntăm cu o urgență climatică, iar urgențele nu se potrivesc cu obiceiurile de toate zilele. De fapt, obiceiurile de toate zilele ne aruncă mai adânc într-o catastrofă climatică.”

Tocmai de aceea, Crăciunul și celelalte sărbători de iarnă sunt prilejul perfect pentru a ne schimba vechile obiceiuri și a „trece la o dietă bogată în vegetale”.

Huffington Post avertiza recent despre pericolele meniului de Thanksgiving Day și ridica următoarea întrebare: „Cât de multe stricăciuni vom provoca cu meniul nostru epic de Thanksgiving?”

Iată mai multe pasaje:

„Potrivit unei cercetări efectuate de Carnegie Mellon University, amprenta de carbon a unui curcan de opt kilograme este în total de 17 kilograme de CO2 – adică aceeași cantitate produsă de sosul curcanului, sosul de merișoare, varza călită de Bruxelles, piureul de cartofi, fursecuri și plăcinta cu mere la un loc.

„Dar Paul Fishbeck, care a lucrat la studiu (…) subliniază că oricum curcanul este mai bun decât oricare altă carne, cum ar fi vita: «Creșterea curcanilor este destul de eficientă».

„Vreți să pătrundeți în miezul subiectului? Aflați atunci că în ierarhia legumelor, sparanghelul și țelina produc cea mai mare cantitate de CO2 per kilogram, de 3,75, respectiv 3,5. Chiar dacă aceste cantități sunt oricum mai bune decât în cazul curcanului, dovleacul și dovlecelul, care produc doar 0,55, respectiv 0,50 kilograme de CO2 la kilogram. Astfel că, în loc de mai mult curcan, tratați-vă cu o felie mare de plăcintă cu dovleac și cu o farfurile plină de supă de dovlecel.”

În ceea ce privește alte produse mai exotice, precum brânzeturile artizanale sau fructele din import, renunțați din start: „pot produce o cantitate mare de bioxid de carbon” din cauza transportului de la distanțe mari.

Însă, mai mult decât curcanii, oamenii sunt marea problemă de Thanksgiving și celelalte sărbători, ne avertizează Huff Post:

„Cel mai mare impact de carbon este produs de oameni și nu de alimentele lor care parcurg distanțe mari.Cercetătorii de la Carnegie Mellon au determinat că patru persoane care zboară pe o distanță de 600 de mile produc de zece ori mai multe emisii de carbon decât masa de Thanksgiving. Călătoria cu mașina este mai puțin nocivă, însă mașinile americanilor produc aproape o jumătate de kilogram de CO2 pentru la o milă. Orchi Banerjee, de la Departamentul de Științe Sociale al Carnegie Melon, declară: «Ar fi folositor pentru mediu dacă oaspeții tăi ar sta acasă și și-ar găti singuri».”

Și dacă vi se părea că nu este de ajuns, aflați că ar trebui să fim îngrijorați și de risipsa de hrană, astfel că Huff Post sugerează „un humus cu sfeclă, ca aperitiv, și folosiți frunzele de sfeclă înăbușite alături, sau păstrați partea de sus a morcovilor și transformați-i într-un piureu.”