Practica folosirii dosarelor Securității împotriva victimelor nu este singulară. După scandalul în care doi cercetători CNSAS din zona GDS i-au batjocorit trivial pe foștii deținuți politic chinuiți de bolșevicii sovietici în Închisoarea de la Pitești, bazându-se, chipurile, pe dosarele Securității, iată că și o autoare Humanitas este acuzată de aceleași practici murdare.

Nepoata Părintelui Arsenie Boca, dr. psihiatru Zoe Maria Dăian, a analizat-o pe Tatiana Niculescu-Bran, fosta purtătoare de cuvânt a lui Klaus Iohannis, și a ajuns la concluzia că trebuie să o reclame la CNSAS pentru falsificarea biografiei Sfântului Ardealului și batjocurile din zona fetidului sexual confecționate de Securitate și răspândite de aceasta public cu privire la Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului.

„Autoarea a preluat de la CNSAS materiale cu conținut obscen”, reclamă Zoe Dăian în plângerea sa adresată Colegiului, în care mai arată și că Tatiana NiculescuBran „nu a respectat metodologia și etica cercetării științifice și prin urmare a falsificat biografia unchiului meu”.

Canonizarea Sfântului Ardealului

Nepoata Părintelui Arsenie Boca, fost deținut politic și mare duhovnic al ortodoxiei române, care ar fi urmat să fie canonizat luna aceasta, la 30 de ani de la plecarea lui la ceruri, nu exclude ca pseudo-biografia Tatianei Niculescu-Bran, intitulată „Ei mă consideră făcător de minuni. Viața lui Arsenie Boca”, să fi apărut la Humanitas cu intenția de a bloca canonizarea Sfântului Ardealului, care, iată, s-a amânat, nejustificat și fără termen, la ultima întrunire a Sfântului Sinod.

În tot cazul, Zoe Maria Dăian solicită Colegiului CNSAS, în baza legii și a regulamentelor care guvernează instituția, retragerea acreditării de cercetător extern a Tatianei Niculescu, după ce aceasta a împroșcat cu noroi memoria Mitropolitului Nicolae Bălan, membru de onoare al Academiei Române, fără ca Patriarhia Română și Academia să se auto-sesizeze până acum, cum ar fi fost normal.

A încălcat grav legea

Autoarea Humanitas nu este la prima deformare a realităților pe baza materialelor contrafăcute ale Securității. Între acestea, în cartea „Nopțile Patriarhului”, apărută tot la Humanitas, Tatiana Niculescu răspândește mizeriile Securității maculând memoria vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, cu aceeași lipsă de reacție din partea Patriarhiei. În cazul reclamat de nepoata Părintelui Arsenie Boca se arată că Tatiana Niculescu a încălcat grav Regulamentul și Legea CNSAS în care se stipulează că „în activitatea de documentare, cercetătorii acreditați au obligația să respecte și să ocrotească viața intima, familială și privată a celor care au fost persecutați de organele Securității Statului”.

Orice cercetător și istoric onest știe că sub presiunea agenților sovietici și a Armatei roșii s-a încercat epurarea și înlocuirea tuturor ierarhilor din Biserica națională. Postul de mitropolit al Ardealului a fost printre primele vizate, după cum scrie și Șef Rabinul Alexandru Șafran în memoriile sale, lui Nicolae Bălan pregătindu-i-se un dosar cu materiale contrafăcute cu conținut obscen, date pe care Tatiana Niculescu le citează ca sigure și le prezintă în detaliu cu o ciudată apetență „publicistică”, afirmând fără drept de apel că ierarhul ortodox a fost „zoofil”.

Turnătoriile fabricate ale agenților Securității bolșevice

Istoricul Florin Duțu, unul dintre biografii principali ai Părintelui Arsenie Boca, arată că Tatiana Niculescu-Bran „a preluat din dosarele CNSAS (la care face trimitere în notele de subsol: Informativ 5331 etc.) materiale cu conținut pornografic (sodomic) despre Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului (1882-1955), fost membru al Academiei Române și al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ocrotitor al Părintelui Arsenie Boca (1910-1989) și al Părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993), ctitor de generații de teologi, sprijinitorul principal al Filocaliei în limba română, salvator al evreilor din Holocaust (conform lui Alexandru Şafran - Şef Rabin al Genevei, Fost Şef Rabin al României) etc.

Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului s-a manifestat totodată împotriva Dictatului de la Viena în cadrul ședinței Consiliului de Coroană (29-30 august 1940), iar după instaurara comunismului a avut curajul să declare într-o ședință a Sf. Sinod că nu acceptă decorațiile regimului comunist atâta timp cât preoții sunt în închisori etc”.

Zoofilia și maimuțele de la Ierusalim

Problema care se pune este și de ordin etic. Mulți admiratori ai Părintelui Arsenie Boca au cumpărat cartea pentru a o face cadou, chiar și unor tineri, fără să fie avertizați prin nici o modalitate că acestă producție conține elemente sodomice și de pornografie, transcrise din dosarele Securității. Astfel, Tatiana Niculescu preia romanțat turnătoriile fabricate ale agenților Securității bolșevice și le transformă în propriile ei istorisiri citând ca „sursă” CNSAS.

Iată doar câteva exemple: La pagina 56: „Mitropolitul vrea ca Sâmbăta de Sus să fie locul unei mănăstiri prospere, centru de cultură teologică și loc de duhovnicească recreere. Uneori, nestăpânirea îi mai dă de gol apucăturile. Peste câteva luni, un preot l-ar fi surprins (pe Mitropolitul Nicolae Bălan, n.n.) în grajdul mănăstirii «făcându-și nevoile sexuale cu o vacă” (citează: ACNSAS, I 005331, vol.I, f.190); „Altă dată, l-ar fi îmbătat pe un adolescent țigan ungur, l-ar fi dezbrăcat și «și-a făcut poftele cu el»” (citează: ACNSAS, I 005331, vol.II, f.220). La pagina 27: „Una dintre marile lui plăceri (ale Mitropolitului Nicolae Bălan, n.n.) ar fi fost să asiste la împerecherea animalelor și a păsărilor, și ar fi practicat el însuși diverse forme de zoofilie (e greu de crezut că mărturiile din dosarul mitropolitului ar fi fost contrafăcute ulterior de Securitate).

În 1925, bunăoară, aduce de la Ierusalim o pereche de maimuțe și, la scurt timp, bârfitorii dau de înțeles că mitropolitul s-ar închide în baie cu femela, ceea ce «producea o mare ilaritate în rândurile celor care-l înconjurau, precum și faptul că, atunci când au dispărut maimuțele din casa lui Nicolae Bălan, acesta a trimis pe toți argații Mitropoliei, toți consilierii și preoții catedralei pentru a-i găsi odoarele pierdute»” (citează: ACNSAS, I 005331, vol.I, f.190). Exemplele pot continua, dar ne oprim aici din decență față de cititorii noștri și memoria ierarhului terfelit bolnav.

Interesul bolșevicilor

Istoricul Florin Duțu comentează: „Probabil aceste file strecurate în dosarul Mitropolitului Nicolae Bălan sunt din perioada când i s-a fabricat un dosar pentru a fi epurat din funcția de mitropolit pentru că pusese bazele Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria în 1941. Cei care au avut acest interes au fost bolșevicii veniți pe tancurile sovietice, după 23 august 1944 (cf.Rabinul Alexandru ŞAFRAN, „Un tăciune smuls flăcărilor. Comunitatea evreiască din România 1939-1947. Memorii...”, pp. 218-219).

Dar să preiei și să prezinți necritic aceste lucruri ca și cum ar fi vorba despre niște izvoare autentice e lipsă totală de metodologie științifică”. În același volum Tatiana Niculescu inventează și o colaborare cu Securitatea Maicii Zamfira, o apropiată a Părintelui Arsenie Boca. Niculescu-Bran scrie fără jenă: „Zamfira colaborează de bunăvoie cu Securitatea. O face din convingere și din dorința de a-l ocroti pe Arsenie Boca” (p.149). Aceasta în condițiile în care Maica Zamfira Constantinescu, fosta stareță a Mănăstirii Prislop, nu a avut nici dosar de Rețea (de colaborare) și nu există niciun angajament sau vreo notă informativă furnizată de aceasta în arhiva CNSAS. Deci nu i se poate atribui eticheta de „colaboratoare a Securității”.

Maica stareță Zamfira Constantinescu a fost o victimă a regimului comunist „ilegitim și criminal”, fiind alungată pe nedrept din Mănăstirea Prislop în data de 14 mai 1959, în urma presiunior făcute de Securitate, mai afirmă Florin Duțu.

Retragerea acreditării de cercetător

Dna Dr. Psihiatru Zoe Maria Dăian a cerut prin urmare Colegiului CNSAS să decidă retragerea acreditării de cercetător pentru autoarea Humanitas, Tatiana Niculescu. Dr. Dăian este fiica lui Vasile Crucin (1901-1950), fost deținut politic și vărul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989). Mama lui Vasile Crucin s-a numit Ana Boca și a fost sora lui Iosif-Petru Boca (1881-1926) - tatăl Părintelui Arsenie Boca. Vasile Crucin a fost învățător și director de școală în comuna Buteni (jud. Arad), unde tânărul Zian-Vălean Boca își petrecea vacanțele sub ocrotirea vărului său. Vasile Crucin a fost condamnat fără proces (1950) și trimis în colonia de la Capul Midia din lagărul de la Canalul „Morții” Dunăre - Marea Neagră, după ce fusese turnat la Securitate de către un coleg profesor, pe motiv că mergea cu elevii săi duminica la Sfânta Liturghie și vorbea contra comuniștilor care ne invadaseră țara și a susținătorilor acestora pe care-i eticheta ca „derbedei și analfabeți”. A murit ca un mucenic.

Colegiul nu a făcut nimic până acum

Într-o adresă a CNSAS se confirmă faptul că de la vârful Colegiului s-a luat notă „că în cadrul volumului sunt reproduse și comentate pasaje din documentele consultate, care fac trimitere, din proiecția perspectivă a cadrelor Securității, la viața privată a fostului Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului Nicolae Bălan, de natură a afecta imaginea și prestigiul postum al acestuia”. Însă Colegiul nu a făcut nimic până acum. Una dintre cele mai mari librării din țară, inaugurată personal de Gabriel Liiceanu, Librăria Humanitas din Sibiu, care are în vitrină și comercializează cartea Tatianei Niculescu-Bran, funcționează într-un spațiu atribuit chiar de Mitropolia Ardealului.