În momentul de față legile românești protejează mai mult urșii de vânători. Asta în timp ce li se taie pădurea în care stau, iar pădurari sunt omorâți pentru că aceleași legi nu-i protejează de braconierii și hoții de lemne

Ieri, Liviu Pop, un pădurar al Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț din cadrul Direcției Silvice Maramureș, a fost ucis în timp ce încerca să oprească o tăiere ilegală de arbori. A fost împușcat cu o armă de vânătoare, după care cadavrul i-a fost aruncat într-o râpă situată între localitățile Rogoz și Lăpușul Românesc. Liviu Pop avea 37 de ani, era căsătorit și avea trei copii.

În urmă cu o lună, un alt pădurar, din judeţul Iaşi, a fost omorât de hoţii de lemne.

Tot în septembrie, un angajat al Romsilva a fost agresat în județul Neamț, în timpul unei acţiuni de observare a faunei. După ce a fost bătut, maistrului de vânătoare i-a fost furată arma din dotare, armă cu care a şi fost, ulterior, ameninţat cu moartea. Bărbatul a fost atacat de zece persoane. Cei zece l-ar fi surprins pe pădurar în timp ce se afla în maşină oprită, din care au şi sustras arma. Au încercat să-l împuşte, însă acesta scăpat cu viaţă pentru că arma avea piedica pusă și tâlharii nu știau s-o deblocheze.

Au pușcă degeaba

Potrivit lui Silviu Geană, liderul Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, în ultimii ani s-au înregistrat cinci cazuri de omor în rândul silvicultorilor și peste 650 de cazuri de agresiune. Numai de la începutul acestui an, potrivit Romsilva, s-au înregistrat 16 cazuri de agresiune asupra personalului care asigură paza fondului forestier administrat, iar între 2014 și 2018 au avut loc alte 168 de cazuri de agresiuni asupra personalului Romsilva care asigura paza pădurilor, în numeroase cazuri fiind necesară spitalizarea, în urma rănilor grave suferite.

În perioada 1990-2010, patru pădurari, Chiriţă Victor, Dogaru Gheorghe, Boboc Dănel și Oul Ieronim au fost omorâţi şi 300 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici au suferit vătămări corporale grave în urma loviturilor primite de la infractorii surprinşi furând lemn din pădure. Legea nu le-a permis să se apere cu arme letale, pădurarii fiind dotați cu pistoale cu bile sau gaz. din

Urșii sunt mai protejați ca personalul silvic

Puțină lume știe că un singur pădurar are în gestiune sa, care este deschisă non-stop, câteva sute de hectare de pădure. O străbate solitar, zilnic, pe jos, indiferent de starea sa de sănătate sau de capriciile vremii. Salariul nu sare de 2.800 de lei –  asta la cei cu peste cu 20 de ani vechime –  și sporurile nu acoperă nici 10% din riscuri. Sindicaliștii, care au protesta în eptembrie la București, spun că leafa lor este, în medie, cu 550 de leimai mică decât salariul mediu pe economie și că, deși sunt mult prea puțini ca să facă atacurilor infractorilor, se fac frecvent disponibilizări mai mult sau mai puțin mascate.

Practic, un pădurar este neînarmat și se apără cu mâinile goale atât de braconieri, de hoții de lemne sau de sălbăticiunile pădurii. Modificările succesive au condus la situația ca pădurarii să nu-și mai poată folosi armele din dotare. În acest moment, cei aproape 10.000 de urși ai României sunt mai protejați și ocrotiți de lege decât angajații ocoalelor silvice. Iar la pensie, dacă o mai apucă, la 65 de ani, un pădurar iese, de regulă, plin de boli, așa-zis profesionale.

Se taie trei hectare de pădure pe oră

De cel puțin 25 ani, societatea civilă și presa din România reclamă sistematic nivelul alarmant al tăierilor ilegale. Astăzi, aceste fapte au fost recunoscute și de un raport realizat de Curtea de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, raport în care se arată că din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, de pe o suprafață de 366.000 ha de pădure, proprietate de stat si privata, fapt care a adus pierderi de circa cinci miliarde de euro.

În România anului 2019, potrivit  estimărilor Geenpeace, se pierd trei hectare de pădure pe oră. Aproape că nici nu mai e necesar să amintim efectele devastatoare ale defrișărilor ilegale sau haotic făcute: inundații, alunecări de teren, restrângerea catastrofală a habitatului animalelor sălbatice și, de ce nu, acelerarea încălzirii globale. Cazul urșilor este elocvent și hipermediatizat.

Un singur miliard de dolari ar salva situația

Cât despre despre reîmpăduriri, deși se fac, ele nu acoperă nici pe departe pagubele produse de tăierile ilegale de copaci atât de pe terenul statului cât și din păduri private. Într-o postare pe Facebook, fostul nostru coleg Laurențiu Ciornei, în prezent cercetător științific la Centrul de Biodiversitate tutelat de Academia Română spune:

„Reconstrucția forestieră este cea mai eficientă strategie de atenuare a schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu publicat recent de Science, a fost calculată suprafața necesară spre a fi împădurită astfel încât amenințarea cu încălzirea climei și iminența dezastrelor naturale să fie eliminate: 4,4 miliarde de hectare! Cu mai puțin de un miliard de dolari, s-ar putea obține noi păduri care să stocheze în următorii opt ani aproximativ 200 de gigatone de CO²”.

Și, mai departe îl citează pe profesorul Tom Crowther de la universitatea elvețiană ETH Zürich, care a condus cercetarea de care se vorbește în revista Science: „Această nouă evaluare cantitativă arată că restaurarea pădurilor nu este doar una dintre soluțiile noastre pentru schimbările climatice, ci este primordială și copleșitor de importantă”. Iar noi vedem la televizor și citim în ziare și pe internet știri și anchete în care ni se prezintă cum ni se taie pădurile și ni se omoară pădurarii.