Sociologii spun ca euronavetistii cauta un standard de viata mai ridicat, dar la intoarcere in Romania vad o societate care se misca prea incet pentru ei.

Euronavetistii romani sunt hotarati ca in cativa ani sa renunte la sarmalele, borsul si tuica de acasa si sa-si faca vacantele departe de „casa”. Ei sunt nemultumiti de tara, pe care o gasesc de la an la an tot mai afundata-n birocratie si cu drumurile mai sparte.

La finele saptamanii trecute, romanii care lucreaza in Spania, Italia, Germania sau in alte tari europene si care au petrecut luna de concediu „acasa” au inceput sa se intoarca la joburile lor. Traficul la frontierele de vest s-a dublat in ultima saptamana, zilnic iesind din tara, numai pe la Cenad, peste 3.500 de romani.

Imbarcati in masini de peste 15.000 de euro, in mare parte achizitionate chiar inaintea concediului, ca sa dea „bine” in fata familiei din tara, ei se intorc la lucru cu portmoneele goale, acuzand guvernul ca scumpeste de la an la an produsele si mahniti de ceea ce au gasit „acasa”. Dupa trei-patru vacante anuale petrecute in sanul familiei, in Romania, cei mai multi afirma ca vor renunta la tara lor.

„De la an la an, in Romania e mai rau”

„Am venit anul acesta trei saptamani acasa. Poate mai venim si anul viitor, dar peste doi ani sigur nu ne mai intoarcem. Nu avem la ce. Romania e din ce in ce mai urata ca tara. Nici ce se intampla in ea nu e altfel. Nu e nicio schimbare in bine”, spune Traian Cartana, un craiovean de 43 de ani, stabilit de patru ani cu nevasta si fiul in Conegliano, langa Venetia, unde lucreaza ca sudor pe 1.500 de euro lunar.

„In fiecare an venim vara acasa in concediu si de fiecare data plecam mai dezamagiti. Ma intorc in Italia obosit si suparat. De la an la an, in Romania e mai rau. Cum intri in tara dai numai de taxe, umbli de nebun ca sa cumperi rovinieta si de fapt rulezi numai pe drumuri foarte proaste, pline de gropi, unde doar iti strici masina. Masina asta (n.r. - ultimul model de Ford Focus) avea 1.000 de kilometri cand am plecat din Italia si acum o simt de parca as fi rulat nu stiu cat, asta numai din cauza drumurilor proaste de „acasa”. Iar de preturi la produsele de baza, la alimente, sa nu mai vorbim. Cu cat am dat in Romania pe o sticla de apa minerala, in Italia cumparam trei”, ne-a declarat barbatul. Decizia lui e una: a luat credit in Italia, si-a cumparat casa de 150.000 de euro si de acum incolo devine european, fara sa mai faca naveta la neamurile din Romania.

Se gandeste cum sa-si duca si familia in Italia

Dragos si Mioara Zgardan, din Turnu-Severin, lucreaza el sofer, ea camerista de hotel, in Valencia, de sase ani, si tot de atat timp, la fiecare concediu petrecut acasa asteapta macar sa gaseasca drumurile asfaltate. „Poate ca unele lucruri se misca, dar drumurile pline de gropi ne deranjeaza teribil”, spune barbatul. 

Altul, Florin C., de 33 de ani, lucreaza de trei ani ca sofer in Caserta ( Italia) si e si mai suparat: „Nu am gasit nimic schimbat in bine in toata tara. Tot ce se face observ ca e pentru gunoaiele de parlamentari care se cearta si nu au nicio strategie pentru a ne aduce inapoi pe cei ca mine, care la un moment dat ne-am luat lumea-n cap si am plecat sa muncim afara. Lucrez ca sofer pe 2.200 de euro lunar. Acasa nu faceam banii astia, dar sufar enorm pentru ca trebuie sa traiesc departe de sotie si de copii. Imi pare rau ca plec departe ca sa imi intretin familia si de fiecare data cand ma intorc astept sa vad ca e mai bine, ca e ceva care sa ma faca sa raman. Dar nu. Birocratia te omoara, functionarii publici n-au chef de lucru, te trateaza cu sictir, iar legile care se dau sunt niste aberatii. Si atunci, la ce sa te intorci? Ma gandesc cum sa-mi duc familia in Italia, sa-i scap de Romania”, ne-a declarat timisoreanul.

DEZGUST

Ce ii reproseaza euronavetistii Romaniei?

1. drumuri foarte proaste 2. alimente scumpe

3. birocratie 4. lipsa de profesionalism in randul functionarilor publici

OPTIMISM

Sibienii cred ca tara merge bine

Singurii euronavetisti care gandesc pozitiv despre Romania sunt sibienii care lucreaza „afara”. De regula, plecati la munca in Germania, dupa ce au vazut Sibiul, ajuns anul acesta Capitala Culturala Europeana, spun ca Romania e pe trend ascendent. Sunt singurii care vad lucrurile pozitiv. Restul romanilor cu joburi in strainatate considera ca Romania involueaza.

VERDICTUL SOCIOLOGILOR

„Dorul de tara devine pentru unii un moft sentimental” Instrainarea, una dintre consecintele negative ale plecarilor la munca peste hotare, este insotita insa de foarte multe altele cu caracter pozitiv, considera sociologii.

Plecarile reprezinta oportunitati demne de luat in serios, in special pentru cei care nu se regasesc in calificarile pentru care s-au pregatit in tara, mai explica specialistii.

Problema a fost cauzata, spun ei, de o supraincarcare a sistemului pe anumite ramuri, in special inainte de 1989. De aici s-au alimentat nenumarate frustrari de tranzitie, rezolvate in parte prin alegerea unor tari care sa le ofere mai mult din toate punctele de vedere.

Unii au hotarat sa o faca temporar, altii pentru totdeauna. In cazul celor din a doua categorie, este firesc ca instrainarea sa se realizeze mai usor.

 „Dupa 1989, au explodat practic sistemul privat, dar si cel de stat. Modificarile produse cu siguranta ca prind si o lume care poate sa ofere mai multi bani. Exista libera circulatie, e mai mult sau mai putin normal sa se intample asa. Cei foarte buni nu pot fi retinuti, se echilibreaza astfel balanta. Plusvaloarea se intoarce insa in tara intr-o forma sau alta”, considera sociologul Alfred Bulai, seful Agentiei pentru Strategii Guvernamentale. 

Dupa ruperea de sistemul economic autohton incepe o alta desprindere, mult mai dureroasa: cea de familie, de prietenii de „aici”, proces care are loc in acelasi timp cu ridicarea unei alte lumi, cea de „acolo”.

„E o decizie psihologica. Atunci cand scopul este integrarea intr-o alta tara, adaptarea sociala este normala, exista unii care au puterea sa o faca. Dorul de tara devine astfel un moft sentimental. De aceea, nu trebuie sa ne mire ca sunt persoane care au emigrat si care spun: „Eu sunt cetatean canadian si nu ma mai intereseaza Romania”„, considera sociologul Marius Pieleanu. El arata ca persoanele care spun ca „s-au saturat de Romania” sunt mai ales cele care au hotarat sa se desprinda definitiv.

Euronavetistii, dezamagiti ca Romania se misca prea incet

Spre deosebire de valurile masive de migratie de la sat la oras din anii ‘60-’70, cele inregistrate in prezent - atat din mediul rural, cat si din cel urban -, cu destinatia Spania sau Italia, nu mai sunt fortate.

„Migratia din anii comunismului a fost exercitata de puterea de la vremea respectiva. Era nevoie de cadre care sa fie produse ale scolii noi. Era vorba despre o culturalizare fortata si despre o pregatire fortata. Acest tip de emigrare avea doua componente principale: una se referea la sansa de educatie, de pregatire, iar a doua - la un anumit tip de dirijism, o dezvoltare artificiala a sistemului de invatamant. In ceea ce priveste actualul val de emigrare spre Occident, principala diferenta este ca nu mai e dirijat”, arata Bulai.

Pe de alta parte, Marius Pieleanu spune ca cele doua fenomene au la baza acelasi propulsor: oamenii cauta un standard de viata mai ridicat. Diferenta: „Acum, plecarile nu sunt de cele mai multe ori definitive, oamenii se intorc in localitatile de bastina cu alte pretentii, de multe ori si cu un alt statut social”, explica Pieleanu. Insa deseori se intorc si vad o societate romaneasca ce se misca prea incet pentru ei si le vine greu sa-si potriveasca pasii cu ea.  (Vlad Odobescu)

OFERTELE CONTINUA

Contracte pentru Spania si Germania

Exodul romanilor spre destinatii occidentale continua atata vreme cat angajatorii din strainatate au nevoie de forta de munca ieftina atat pentru muncile sezoniere, cat si pentru cele ce presupun calificari.

Potrivit ultimelor cifre furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), firmele spaniole sunt in continuare primele care „navalesc” pe piata muncii din Romania.

Aproximativ 3.500 de romani pot lucra in agricultura spaniola, prin intermediul ANOFM. Pentru ei, contractele au o durata cuprinsa intre patru si noua luni si prevad salarii de pana la 850 de euro pe luna.

Alte 200 de posturi in aceeasi tara sunt destinate electricienilor, mecanicilor, soferilor de camion, macelarilor, forjorilor, frigotehnistilor sau zidarilor, urmand a fi remunerate - timp de un an - cu sume cuprinse intre 1.100 si 1.300 de euro pe luna.

Si firmele germane cauta angajati romani: este vorba despre bucatari, personal hotelier sau sanitar si agricultori, ce vor fi selectati in luna octombrie. Contractele sunt pe durata unui an, cu posibilitate de prelungire pe sase luni, iar salariile sunt de aproximativ 1.200 de euro pe luna.

La mare cautare in Germania sunt, in prezent, si cei cu pregatire superioara, din cauza lipsei de angajati calificati in anumite domenii: specialistii in electrotehnica si utilaj tehnologic din cele 12 tari care au aderat la UE dupa 2004 vor putea lucra fara restrictii in aceasta tara de la inceputul lunii noiembrie, a anuntat cancelarul Angela Merkel.