La inaugurarea Institutului Cultural din Szeged, Grigore Lese a cantat pastorale in restaurant.

Dupa deschiderea Filialei Szeged a Institutului Cultural Roman (ICR) din Budapesta, care a avut loc miercuri, in prezenta lui Horia-Roman Patapievici, presedintele ICR, si a lui Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe, artistul Grigore Lese s-a aflat intr-o postura „jenanta”.

Imediat dupa taierea panglicii noului institut, invitatii romani si delegatiile straine, ambasadori si secretari de stat, au fost invitati la o receptie la Hotelul Forras. Inainte de receptie, in program era prevazut un moment de muzica pastorala, cu una dintre cele mai impresionante variante ale „Mioritei”, interpretata de Grigore Lese si formatia sa.

„Merit putin respect” Nu mica i-a fost mirarea artistului cand a trebuit sa cante „Pastorale” printre mese cu farfurii intinse si sa indure sunete de telefoane mobile. Vizibil crispat, Lese si-a redus recitalul la 20 de minute, desi in program erau prevazute 45 de minute, si si-a exprimat nemultumirea.

„Sunt doctor in muzicologie, merit putin respect, nu zanganit de pahare si de farfurii in timpul cantului meu. De asemenea, meritam microfoane bune si o sonorizare profesionista, nu usi trantite de chelneri care asteapta sa serveasca ministri grabiti. Cum m-am simtit sa cant printre mese? Pentru „Pastorale” exista o regie pentru un spatiu special”, s-a plans Lese dupa terminarea programului.

„Comandasem sa avem bufet suedez la restaurant, nu trebuiau sa existe mese. Noi suntem o mana de oameni la institut, am facut eforturi foarte mari pentru deschiderea noului sediu si nu am putut verifica de la Budapesta toate detaliile de la restaurantul din Szeged”, a motivat un organizator.

„Istorie, fara respect”

Cu o zi inainte de inaugurare, marti seara, un reprezentant al culturii maghiare a fost onorat la Budapesta, intr-o ceremonie la care au participat oficialitati si distinsi intelectuali, printre care Andrei Plesu. Premiul de Excelenta Culturala al ICR Budapesta, in valoare de 10.000 de euro, i-a fost decernat scriitorului Esterhazy Peter, numit si „Copilul minune al literaturii maghiare”.

„Am luat numeroase premii internationale din Vest, dar e primul care vine din Est”, a spus scriitorul, care are o descendenta artistocratica.

 „Istoria dintre tarile noastre nu este una a respectului reciproc, dar putem crea o alta istorie in care ideea de respect sa aiba greutate”, a subliniat el. Analist al problemelor spatiului central si est-european contemporan, Esterhazy denunta tarele devastatoare ale comunismului, in carti cu titluri incitante, precum „Un strop de pornografie maghiara”. In romaneste, i-au mai fost traduse volumele „O femeie” si  „Verbele auxiliare ale inimii”, iar in curand ii va aparea „Harmonia Caelestis”, la Curtea Veche, editura care a donat 350 de carti pentru ICR Szeged.

Romanii „neromani” Poate si pentru faptul ca directorul ICR Budapesta e Brandusa Armanca, un cunoscut om de litere si jurnalist, au fost acordate, pe langa premiul de excelenta, si doua premii media. Unul, in valoare de 5.000 de euro, i-a revenit lui Cselenyi Laszlö, presedintele Duna TV. Al doilea, in valoare de 4.000 de euro, i-a fost acordat Evei Iova Simon, redactor-sef al saptamanalului „Foaia romaneasca” din Jula. Eva Simon este si presedinte al Autoguvernarii Romane din Bichis din 2006.

Jurnalista s-a plans de lipsa fondurilor si le-a cerut autoritatilor din Romania ajutor pentru efortul de a pastra limba si cultura romana. Desi, oficial, 25.000 de romani sunt declarati in Ungaria, „in realitate, numai in jur de 5.000 vorbesc romaneste”, a spus ziarista. „Limba romana se pierde”

Dupa colapsul suferit de comunitatile romanesti ramase in Ungaria in urma Tratatului de la Trianon, s-a infiintat in 1955, la Szeged, catedra de limba romana, destinata pregatirii pedagogilor pentru cele 11 scoli generale cu predare in limba romana. In prezent, la universitatea din Szeged predau romana doar cinci profesori, care au cam sapte-opt studenti pe an. „Este dramatic ce se intampla, limba romana se pierde, desi noi facem totusi eforturi s-o mentinem”, a povestit unul dintre profesori.

DIPLOMATIE CULTURALA

ICR Budapesta are un "copil"

Pana acum, lista institutelor culturale romanesti din strainatate era constituita din 16 centre de „exportare” a culturii autohtone. Institutul Cultural Roman din Szeged este al 17-lea asezamant care se alatura acestei „familii”, ce are ca scop mai buna cunoastere a culturii si civilizatiei romanesti in tarile in care isi desfasoara activitatea. Aceste  institutii care „graviteaza” in jurul ICR sunt situate in urmatoarele orase: Berlin, Bruxelles, Budapesta, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma („Academia di Romania”), Stockholm, Tel Aviv, Varsovia, Venetia, Viena si, acum, Szeged (Ungaria), prima filiala a unui institut din strainatate (a celui din Budapesta). "Institutul Cultural din Budapesta "are un copil" ", spune Brandusa Armanca, directorul la ICR Budapesta si Szeged.

Primul dintre acestea a fost cel de la Roma, infiintat in 1922 de Vasile Parvan, urmat de "Institutul Istorico-Artistic" de la Venetia, infiintat de Nicolae Iorga in 1930. In 1990 s-au semnat primele acorduri de dupa Revolutie, cu Parisul si Berlinul. Institutul Cultural Roman a fost infiintat la inceputul anilor ‘90, sub denumirea de Fundatia Culturala Romana, presedinte timp de peste zece ani fiind scriitorul Augustin Buzura. (Doinel Tronaru)