Ne-ai aratat cum sa ne jucam cu viata , cum sa sfidam drama destinului , cum sa ne ridicam deasupra corabiei.Nu suficient ca sa stim sa facem asta singuri.
Te rog , te implor , nu pleca acum.Invata-ne lectia pana la capat. Am inteles doar magia , dar nu am "prins" iscusinta ta. Ne-ai aratat ce stii tu , dar n-am inteles inca ce ne lipseste noua sa te imitam. Nu putem sta noi verticali , si tu altfel.Nu ne place gluma asta a ta Gicule. Sunt unul dintre cei ce am crescut sub magia baghetei tale magice. Saream gardul liceului meu (L.I.C.M.nr.1 Pitesti) si in goana alergam cele cateva sute de metri pana la stadion sa-ti vad antrenamentele. Eram fericit .Te priveam ca pe un zeu, ca pe un idol care imi umplea noptile cu vise si aspiratii.
Tii minte cand faceai pariu cu Ivan si cu Olteanu ca Stan nu -ti poate apara nici o lovitura din 10 de la 11 metri? Eu pot depune marturie acum ca ai castigat. Stateam linistiti in tribune de fiecare data cand echipa ta trecea prin momente grele. Stiam ca tu ai intotdeauna o solutie.
Iti amintesti? Atunci cand ai invins Dinamo la Bucuresti cu 4-3? Iti amintesti ca ai declansat o sarbatoare in orasul tau si te-am purtat pe brate de la restaurantul Argesul pana la piata? De aceea esti asa de prezent in mine, Gicule. Am plecat de multi ani din orasul tau , dar te-am purtat peste tot cu mine.
Te stiu pe de rost si sotia mea, si copilul meu, si prietenii mei. Esti parte din mine, din cea mai nevinovata varsta a adolescentei mele, din varsta cautarilor in care eu am avut sansa sa te descopar. Stiu ca numai tu puteai sa pui mingea de la 40 de metri in buzunarul de la ceas.
Stiu ca tu ai fost ingerul blond in paradisul verde al stadioanelor care ne-ai indus iluzia de "rebeli" intr-o vreme destul de tulbure. Nu pleca, inca, Gicule! Nu e drept sa-mi omori adolescenta!Spune-mi macar ca pleci pentru un scurt cantonament , intr-o lume care s-a sesizat si stie sa te aprescieze si sa te iubeasca mai mult decat am putut noi sa o facem. Pe curand, Gicule!
Recomandările noastre
