Nobel pentru teoria mecanismelor de piata

Nobel pentru teoria mecanismelor de piata

Studiul se aplica in multe sisteme economice actuale.

Premiul Nobel pentru economie le-a fost atribuit ieri americanilor Leonid Hurwicz, Eric Maskin si Roger Myerson, pentru lucrarile asupra teoriei de „concepere a mecanismelor” pietei, transmite Reuters.

Comitetul Nobel si-a justificat alegerea prin faptul ca teoria celor trei ajuta mult la determinarea momentului in care pietele lucreaza efectiv. Cercetarea lor determina modul in care institutiile unui stat isi aloca resursele si momentul in care este necesara interventia guvernului.

Teoria lor joaca astazi un rol important in multe sisteme si mecanisme economice din intreaga lume. Anul trecut, Premiul Nobel pentru economie a fost atribuit americanului Edmund Phelps, pentru cercetarile sale in domeniul politicilor macroeconomice. El a demonstrat ca o politica anti-inflationista prioritara are efecte benefice pe termen lung asupra cresterii economice.

Cel mai batran laureat

Leonid Hurwicz, nascut in Rusia, dar devenit ulterior cetatean american, are 90 de ani si este in acest moment cel mai varstnic castigator al prestigiosului premiu, din toate domeniile in care se acorda acesta. El este cel care a initiat teoria mai sus amintita, care mai apoi a fost aprofundata de Maskin, profesor la Universitatea Princeton si de Myerson, profesor la Universitatea din Chicago.

Eric Maskin s-a nascut in New York, in 1950. In 1976 si-a luat doctoratul la Harvard in matematici aplicate. „Sunt incantat de veste si este o onoare sa fiu in compania lor”, a declarat acesta pentru Reuters. Roger Myerson s-a nascut in 1951, la Boston, si tot in 1976 si-a luat doctoratul tot la Harvard, in acelasi domeniu, matematici aplicate.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca Centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Distinctiile constau intr-o diploma, o medalie si un cec in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1,08 milioane de euro). Acestea vor fi inmanate efectiv la Oslo, pe 10 decembrie, data la care se comemoreaza moartea fondatorului lor, savantul si filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

UN LAUREAT CELEBRU

John Nash, geniul pandit de schizofrenie

Americanul John Nash este probabil cel mai cunoscut laureat al Premiului Nobel pentru economie, datorita filmului „A Beautiful Mind”. Pelicula descrie modul in care Nash (Russell Crowe), un matematician de geniu, se lupta cu episoade de schizofrenie. John Nash a primit Premiul Nobel in 1994, alaturi de Reinhard Selten si John Harsanyi, pentru studii legate de „teoria jocului”, o latura a matematicii aplicate cu implicatii in economie. Teoria jocului studiaza interactiunile strategice care au loc intre agenti (economici).

Teoria a fost necesara deoarece in problemele de negociere nu exista o solutie determinata. Inainte de ea nu se poate afirma despre solutia unei astfel de probleme decat ca niciuna dintre parti nu va accepta o intelegere care sa-i ofere mai putin decat ar fi obtinut in absenta intelegerii si ca partile nu vor incheia o anumita intelegere atat timp cat este disponibila o alta intelegere prin care una dintre parti ar obtine mai mult fara a diminua din cat obtine cealalta. John Nash este cel care a gasit o solutie matematica - „Echilibrul lui Nash” - care rezolva aceasta problema, cunoscuta sub numele de „Problema lui Nash”.

Un singuratic

Nash s-a nascut in 1928 si e fiul unui inginer si al unei profesoare. La numai 12 ani facea experiente stiintifice in propriul dormitor. Dintotdeauna i-a displacut prezenta oamenilor, preferand sa lucreze singur. A terminat Colegiul Bluefield, apoi a urmat cursurile celebrei Universitati Carnegie Mellon, la Carnegie Institute of Technology. Tot aici si-a luat masteratul. Doctoratul l-a obtinut la Universitatea Princeton, in domeniul jocurilor non-cooperative.

In 1951 s-a casatorit cu Alicia  Lupez-Harrison de Larde, o studenta la fizica din El Salvador, pe care a cunoscut-o cand preda matematica la Massachusetts Institute of Technology.

Incepand cu 1958, primele semne de boala l-au atins pe Nash. A fost diagnosticat de medici cu schizofrenie paranoida, boala care avea sa-l slabeasca abia dupa multi ani de tratament si suferinte. Astazi, Nash este cercetator senior in matematica tot la Universitatea Princeton.

Ne puteți urmări și pe Google News