Ioana Lupea: "Referendumul pentru suspendarea presedintelui a topit partidul pana la nucleul dur."

Liberalilor li se proroceste un sfarsit dramatic, asemanator celui al PNTCD.

„In mod firesc, alegerile parlamentare ar trebui sa-i pulverizeze. Eu nu cred ca vor sa se sinucida. Undeva, ceva imi scapa. Se bazeaza pe ceva, dar pe ce?”, isi marturiseste un cititor, pe forumul EVZ, mirarea in fata comportamentului PNL, necomplexat nici de eventualitatea decesului politic.

Uimirea apartine cel mai probabil unui fost alegator al Aliantei D.A., sustinator al lui Traian Basescu si posibil votant al PD, dar nu obligatoriu. Daca incercam insa, pentru o secunda, sa privim lucrurile din partea cealalta, intelegerile cu PSD pe functiile din audiovizualul de stat ori pentru majorarea pensiilor nu sunt absurde.

PNL incearca, prin ceea ce se numeste Realpolitik si fara emotii in fata moralei prezidentiale, a presei, a suporterilor PD/PLD, a unei parti importante din opinia publica, sa reziste la putere, sa obtina un procent rezonabil la alegerile din 2008 si, prin aliante conjuncturale, sa-i ramana un cuvant de spus.

„Daca pierderea puterii pune in pericol bunastarea si, eventual, chiar viata celui care a exercitat puterea, el nu va abdica” (Sartori). Axioma se aplica si PNL.

Referendumul pentru suspendarea presedintelui a topit partidul pana la nucleul dur, singurul fata de care se mai simte dator, presupus resentimentar fata de Traian Basescu si mai receptiv la rezultate practice. Liberalii nu sunt interesati sa castige alegerile din 2008, nici sa fie un partid de masa.

Pare ca si-au insusit proiectul asumat public de Dinu Patriciu, al unui PNL „mic, dar semnificativ politic”, nu lipsit de sens. O organizatie de dimensiuni reduse este mai usor de administrat, mai stabila si mult mai motivata, resursele fiind impartite echitabil la un numar scazut de beneficiari, directi si indirecti. Intre PNL si ceilalti alegatori (ai altor partide sau nehotarati) exista interfata guvernamentala.

Guvern care, desi criticat de Comisia Europeana mai ales pe domeniul Justitie, nu a fost clasificat ca dezastruos. Si care imparte, marinimos, bani publici pentru Targul de fete, camine culturale, ajutoare sociale pentru agricultori si pensionari (ultimele impovaratoare pentru sistemul de pensii de stat), ca unul socialist, fara remuscari doctrinare.

PNL practica o politica libera de constrangeri ideologice si etice care-i poate asigura supravietuirea prin atragerea unui electorat dupa chipul si asemanarea sa. Posibila doar daca Romania o duce acceptabil economic si multi romani vor ramane optimisti. 

Haina cinismului ii imbraca mai bine pe unii lideri liberali, dar sta prost pe altii. Pare croita pentru presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu, autor moral al deciziei de amanare a euroalegerilor, facator al cabinetului Tariceanu 2, placa turnanta in negocierile dintre PNL si PSD (vezi fortarea alegerii lui Alexandru Sassu la sefia TVR intr-un consiliu de administratie incomplet).

Mai putin vocal, Olteanu pare si mai lipsit de scrupule decat Ludovic Orban, care gasea onorabila trecerea PNL in opozitie dupa referendum, si mai putin afectat de complexul Basescu decat multi liberali orbiti politic de resentimentele fata de seful statului.