EDITORIALUL EVZ: Victimele necunoscute ale comunismului

EDITORIALUL EVZ: Victimele necunoscute ale comunismului

Ioana Lupea: "Recuperarea unei societati dupa experienta traumatica a totalitarismului cere ani, iar depasirea alienarii pricinuite de comunism presupune obligatoriu reabilitarea victimelor."

"Sentinta din 29.04.1957 a Tribunalului Militar Cluj, prin care locotenentul Teodor Margineanu a fost condamnat la moarte, ramasa definitiva prin respingerea recursului in baza deciziei Tribunalului Suprem Colegiul Militar, iar cererea de gratiere respinsa de catre prezidiul Marii Adunari Nationale, a fost executata astazi, 26 iunie 1957".

Se implinesc 50 de ani de cand locotenentul de 25 de ani Teodor Margineanu a fost executat prin impuscare in padurea Gherla, pentru crima de inalta tradare.

Jurase sa-si dezrobeasca patria si sa lupte pana la ultima picatura de sange impotriva asupritorilor sovietici. El e una dintre zecile de mii de victime nereabilitate ale regimului comunist totalitar.

Recuperarea unei societati dupa experienta traumatica a totalitarismului cere ani, iar depasirea alienarii pricinuite de comunism, resimtita si acum in angoase personale, relatii interumane fracturate si violenta publica si politica, presupune, obligatoriu si in primul rand, reabilitarea victimelor.

Dupa eliberarea detinutilor politici, desfiintarea partidului comunist si abrogarea legilor represive, Cehoslovacia si-a scos din anonimat disidentii, carora le-a acordat imediat reparatii juridice si financiare, recunoastere sociala si politica.

Au fost casate sentinte si redeschise cazurile neclare, anulate decizii de exmatriculare din facultati si concedieri pe motive politice. De actele de reabilitare au beneficiat, teoretic, aprope 300.000 de condamnati de justitia comunista cehoslovaca intre 1948 si 1989.

Regimul comunist a fost declarat ilegitim (1993), a fost introdusa Legea lustratiei si pana in 2000 au fost condamnate opt persoane pentru crime comise impotriva drepturilor omului. Desi de catifea, revolutia si-a atins scopurile.

Romania a inceput cu finalul, reconcilierea nationala, obiectivul viclean al elitei postcomuniste, principalul beneficiar al Revolutiei din decembrie ‘89. Pe care a fost gata sa o dobandeasca prin manipulare si forta, nu prin cainta publica si justitie.

Era de neconceput ca FSN, formatiunea succesoare a PCR, sa vorbeasca despre victime si despre reparatiile morale, juridice, sociale si politice. Insasi recunoasterea victimelor ar fi insemnat sa admita existenta faptasilor si natura criminala a comunismului din Romania.

Fostii detinuti politici, lideri ai partidelor istorice reinfiintate, au fost stigmatizati si revictimizati de propaganda. Au fost casate doar sentintele celor care au recurs la justitie, personal sau prin urmasi, persoane publice sau „cazuri” celebre si numai dupa prima plecare a lui Iliescu de la putere. 

Procesul de decomunizare este abia la inceput si se concentreaza, compensatoriu, asupra vinovatilor, in efortul politic de a reforma elita conducatoare, la nivel central si local.

Deconspirarea fostilor colaboratori si ofiteri ai politiei politice si condamnarea comunismului sunt acte reparatorii pentru cei care au suferit persecutii politice.

Insuficiente insa: din cimitire si din arhive, mii de victime necunoscute asteapta sa li se recunoasca sacrificiul pentru libertate si sa li se faca dreptate. Juridic, Teodor Margineanu e inca vinovat pentru tradare.

De-abia dupa reabilitarea victimelor si pedepsirea vinovatilor, societatea va fi pregatita pentru un acord asupra comunismului romanesc si sa depaseasca trecutul. Nu sa-l uite.

Ne puteți urmări și pe Google News