Presedintele nu mai pleaca de la Cotroceni. Ramane suspendat 30 de zile si se va intoarce la popor pe 20 mai.
Presedintele Traian Basescu s-a razgandit: nu mai demisioneaza in cinci minute si va participa, peste 30 de zile, la referendumul care va stabili daca mai poate sa-si continue mandatul.
Seful statului se comporta la fel ca premierul Calin Popescu-Tariceanu, care, in iulie 2007, a refuzat sa-si dea demisia pentru a forta anticipatele. Atat Basescu, cat si Tariceanu au invocat, ca argument al razgandirii, interesul national.
„Cand trebuie sa optezi pentru o solutie sigura pentru tara este corect sa pui inaintea intereselor politice, legate de eventuale alegeri, interesul national care reclama imediat trecerea la un regim de stabilitate”, a declarat ieri Basescu.
Pe 19 iulie 2005, Tariceanu afirma: „Natura dezlantuita (inundatiile - n.r.) a lovit cu o furie fara precedent. Nu este momentul abandonului. Un conducator curajos nu-si abandoneaza poporul la greu. Intre a fi consecvent si a demisiona sau a conduce eforturile de refacere a tarii am ales solutia care si moral, si patriotic a trebuit sa fie aleasa”.
„Viata nu este intotdeauna asa cum o planifici”
Presedintele Basescu este convins ca anuntul sau „va genera pentru unii regrete, pentru altii dezamagire”. „Pentru cei care doreau eliminarea mea din viata politica e o enorma suparare si necesitatea schimbarii strategiei lor. Dar viata nu este intotdeauna asa cum o planifici”, a spus Basescu.
El a precizat ca a renuntat la demisie pentru ca in ultimele zile s-a convins ca, in parlament, coalitia antiprezidentiala ar fi generat modificarea Legii electorale, astfel incat sa-l elimine din viata politica. El a dat ca argumente declaratiile din ultimele zile ale premierului Tariceanu si ale presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, referitoare la faptul ca nu ar mai trebui sa candideze si la o eventuala modificare a Legii electorale care sa-i interzica sa mai candideze.
„In ceea ce ma priveste, asa cum stiti, am declarat ca voi demisiona imediat ce se va produce suspendarea in parlament. Speram ca acest lucru va antrena o competitie electorala cinstita intre liderii partidelor si, in acelasi timp, speram ca ar fi fost posibil ca un astfel de gest sa antreneze si alegeri anticipate parlamentare. Din pacate, ceea ce am vazut ieri in Parlamentul Romaniei m-a convins ca, in niciun caz, larga majoritate antiprezidentiala nu ar fi acceptat alegerile anticipate”, a afirmat presedintele suspendat.
El a sustinut ca a luat aceasta decizie pentru a evita accelerarea crizei politice. „Ne revedem peste 30 de zile la Cotroceni”, a conchis Basescu.
Succesor
Taracila, interimar al Senatului
Nicolae Vacaroiu ramane presedinte al Senatului. Pe perioada cat va exercita functia de presedinte interimar al Romaniei, el isi va delega insa atributiile de presedinte al Senatului colegului sau de partid, senatorul Doru Ioan Taracila. Acesta este deja vicepresedinte al Senatului si va exercita interimar atributiile lui Vacaroiu.
„Domnul Taracila este un vicepresedinte cu experienta si un jurist exceptional. Pe el l-am delegat sa-mi tina locul de fiecare data cand am fost in deplasari in strainatate”, l-a recomandat presedintele interimar al Romaniei.
Palatul Cotroceni. Nicolae Vacaroiu a participat aseara la ceremonia de predare-primire a mandatului de sef al statului
Nicolae Vacaroiu este, de ieri, presedintele interimar al Romaniei. Vacaroiu a venit ieri-seara la Palatul Cotroceni pentru a prelua, pentru o luna, de la Traian Basescu mandatul de sef al statului.
De aceasta data insa, nu s-a urmat ceremonialul care se organizeaza de obicei cand un presedinte isi incheie mandatul, iar altul abia si-l incepe. Nu a fost vreo ceremonie fastuoasa, in care o fanfara militara intoneaza Imnul de Stat, iar garda de onoare este trecuta in revista.
In mod normal, la ceremonialul de predare-primire a mandatului, noul si vechiul sef de stat intrau in palat si avea loc predarea sigiliului de stat, iar la plecarea din Palatul Cotroceni, vechiul locatar trecea in revista pentru ultima data garda de onoare.
Ieri, lucrurile s-au desfasurat foarte discret si departe de ochii presei, in biroul presedintelui, si au constat intr-o discutie tete-”-tete intre Traian Basescu si „interimarul” Nicolae Vacaroiu. Potrivit unor surse, presedintele suspendat „i-a predat” fizic lui Vacaroiu dosarul privind activitatea CSAT si agenda oficiala a sefului statului.
Nea Nicu nu se muta la Palatul Cotroceni
Desi intreaga procedura s-a desfasurat la Cotroceni, Nicolae Vacaroiu a anuntat ieri ca nu se va instala la palat pentru cele 30 de zile pana la referendum, fiindca nu vrea sa stea pe fotoliul de presedinte ales al lui Basescu.
El a mai spus ca, daca interimatul va fi doar pentru o luna, si nu pentru trei, nu considera necesara schimbarea echipei de consilieri de la Cotroceni, ci eventual va veni doar cu purtatorul de cuvant. Vacaroiu a afirmat ca va sta in principal la Senat, la Cotroceni urmand sa vina doar doua-trei ore dimineata, si nu in fiecare zi, ci doar cand va fi nevoie.
De asemenea, presedintele interimar va folosi pentru o luna biroul de la Cotroceni cu toate dotarile acestuia si cu aparatul de lucru aferent. Traian Basescu isi poate pastra telefonul mobil de serviciu, dar nu va mai avea acces la telefoanele speciale de la Cotroceni si de la resedinta sa, acestea ramanand in custodia STS.
Nicolae Vacaroiu va indeplini toate atributiile unui presedinte „plin”, cu exceptia adresarii de mesaje natiunii, convocarii referendumului si dizolvarii parlamentului. El ar putea, in schimb, sa schimbe procurori si sa instaleze ministri.
Drepturi
Ce-i ramane sefului statului
Din pozitia de presedinte suspendat, Traian Basescu nu va mai putea veni la serviciu in biroul sau de la Palatul Cotroceni. Va primi insa salariul de presedinte, va fi pazit de un echipaj complet de la SPP si se va deplasa in coloana oficiala.
Pe timpul suspendarii, Basescu nu va mai avea acces la telefoanele speciale, adica cele cu „fir scurt” cu serviciile, cu guvernul sau cu liderii importanti ai lumii. Acestea vor putea fi folosite in schimb de presedintele interimar. Seful statului isi va pastra imunitatea si nu va putea fi cercetat de justitie.
El nu va mai fi nevoit sa paraseasca Vila Lac 3, resedinta oficiala a presedintelui Romaniei. Daca si-ar fi dat demisia, Traian Basescu ar fi beneficiat de drepturile prevazute in legea referitoare la fostii sefi de stat: trei sferturi din salariu, echipaj SPP redus si o alta resedinta de protocol, unde sa-si desfasoare activitatea, care ar fi trebuit sa-i fie repartizata de catre guvern. In plus, ar mai fi avut dreptul la un consilier, un secretar si un cabinet de lucru, tot de la guvern.
Piata Constitutiei
Miting pro-Basescu
O manifestatie pro-Basescu va avea loc duminica, in Piata Constitutiei, intre orele 17.00 si 22.00. Primaria Capitalei a aprobat ieri desfasurarea mitingului, la care si-au anuntat participarea 10.000 de persoane. Protestul este organizat de Fundatia pentru Infrumusetarea Capitalei si Asociatia pentru Siguranta Cetatenilor.
In Piata Universitatii au venit joi sa-l sustina pe Traian Basescu peste o mie de persoane, imediat dupa ce parlamentul a anuntat suspendarea acestuia din functia de presedinte.
Oficial
Fratele lui Vadim recunoaste intelegerea
Coalitia anti-Basescu pregatea legea care sa-i interzica acestuia sa mai candideze, a recunoscut ieri deputatul PRM Marcu Tudor. „Pun pariu cu electoratul ca Traian Basescu nu-si va da demisia fiindca nu risca ca in trei luni sa se intample doua lucruri pe care le-am convenit toate partidele: modificarea Legii referendumului si cea a Legii electorale, in sensul interzicerii de a mai candida celor care au fost suspendati. Spre exemplu, daca un primar a fost suspendat din functie, nimeni nu-i ia dreptul de a candida pentru alta functie, dar nu pentru aceeasi functie pe care a ocupat-o si din care a fost suspendat”, a afirmat ieri Marcu Tudor, inainte ca Basescu sa anunte ca renunta la demisie.
El a mai spus ca reprezentantii PSD, PRM si cei ai PC au mai discutat, de principiu, ca, in cazul in care vor avea loc alegeri prezidentiale anticipate, sa existe un candidat unic la functia de presedinte al celor trei formatiuni politice. (Alexandra-Livia Dordea)
Proiect
PSD si PNL l-ar interzice pe Basescu
Democratii i-au oferit lui Traian Basescu alibiul pentru renuntarea la demisie: opozitia ii pregateste interzicerea candidaturii. Presedintele executiv al PD Adriean Videanu a prezentat ieri un proiect de modificare a Legii electorale care prevede ca nu pot candida pentru functia suprema in stat presedintii care au fost suspendati din functie.
Pe document, care nu are numar de inregistrare si nicio semnatura olografa, apare totusi numele lui Calin Popescu-Tariceanu la finalul expunerii de motive. Videanu nu a dezvaluit care este sursa documentului, dar a sustinut ca proiectul a circulat prin calculatoarele parlamentarilor PNL si PSD.
In opinia sa, initiativa are o tinta precisa, Traian Basescu, pentru ca nu face nicio referire la posibilitatea invalidarii deciziei parlamentului la referendum. Practic, chiar daca seful statului nu este demis in urma consultarii populare, el nu ar mai putea oricum candida pentru un nou mandat.
Imediat dupa prezentarea lui Videanu, majoritatea liderilor PD, in frunte cu Emil Boc, i-au solicitat public presedintelui Traian Basescu sa renunte la demisie.
Olteanu recunoaste cu jumatate de gura
Desi veridicitatea documentului a fost contestata de PNL si PSD, surse parlamentare au precizat ca initiativa legislativa ar fi trebuit sa fie depusa in parlament ieri.
De altfel, chiar daca a negat ca proiectul exista, liderul PNL Bogdan Olteanu a recunoscut ca guvernul are in lucru o lege pentru alegeri anticipate prezidentiale.
„Legea privind alegerea presedintelui, adoptata in 2004, nu cuprinde reglementari referitoare la alegerile prezidentiale anticipate si nu se va aplica in ipoteza in care vom avea alegeri prezidentiale anticipate. Atunci, guvernul va trebui sa elaboreze un proiect de lege pentru alegeri prezidentiale anticipate pe care sa-l trimita parlamentului spre dezbatere si aprobare”, a spus Olteanu.
Teoretic, Constitutia permite anumite conditionari ale candidaturii in alegeri, lasand la latitudinea parlamentului sa le stabileasca. In articolul 16 se prevede ca demnitatile publice pot fi ocupate „in conditiile legii”, fiind stipulat doar ca toti candidatii sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara.
Deocamdata, singura restrictie in a fi ales este existenta unei hotarari definitive si irevocabile a instantei care sa stabileasca o pedeapsa complementara privind interzicerea drepturilor electorale.
In cazul in care o asemenea modificare legislativa se va materializa, ramane ca ultimul cuvant in acest caz sa-l aiba Curtea Constitutionala. (Clarice Dinu)