In Franta, apropiatele alegeri prezidentiale sunt o sansa de a iesi din imobilismul economic si social al mandatului Jacques Chirac.
Sondajele prezic o finala intre Nicolas Sarkozy, candidatul dreptei, si socialista Segolene Royal.
S-ar zice ca Franta revine la confruntarea ideologica clasica, dupa surpriza din 2002, cand 35% din alegatori votasera cu extremisti de dreapta sau de stanga, iar Jean-Marie Le Pen, candidatul extremei-dreapta a inregistrat un scor mai bun decat cel socialist.
Dar nici astazi semnalele nu sunt foarte diferite: luati impreuna, centristul Bayrou care, in loc de program, se prezinta cu un „proiect al sperantei” si eternul Le Pen stau mai bine in sondaje decat Sarkozy sau Royal.
Franta e o tara volatila. Dupa unii analisti, alegerile prezidentiale constituie ultima sansa de a introduce reforme pasnic, fara proteste de strada, sau, ca in 2005, revolte ale tinerilor care au transformat suburbii in ghetouri.
Sarkozy ocoleste suburbiile. Adversarii sai sugereaza ca victoria sa le-ar putea reaprinde. Ca ministru de interne si-a creat imaginea unui dur.
In acelasi timp, este singurul candidat care isi asuma clar reformele: renuntarea la limita de 35 de ore de lucru pe saptamana, reducerea impozitelor si a datoriei publice a statului etc.
Un mesaj de dreapta, pe care l-a indulcit prin sugestii populiste sau protectioniste, prezentandu-se drept candidatul pragmatic al tuturor francezilor.
Pragmatismul a fost imbratisat si de dna Royal, care si-a ajustat manifestul dupa consultarea prin internet a votantilor socialisti. Dna Royal este admirata pentru modul in care a obtinut investitura peste capul greilor din partid.
Criticii o considera insa o figura tipica a unei stangi pariziene prospere, boeme si superscolite, nereprezentativa. Iar mesajul ei este perceput ca fiind lipsit de substanta.
Cel mai mult va conta insa pragmatismul votantilor. In primul tur vom asista, din nou, la un vot de protest. In al doilea, vor trebui sa opteze. Rezultatul va depinde de cat de mult constientizeaza ei nevoia de reforme, fara de care Franta va stagna.
Recomandările noastre
