Autoritatile au simulat, ieri, in centrul istoric al Capitalei, o interventie in cazul unui cutremur de 6,5 grade pe scara Richter, cu epicentrul in Vrancea, produs dimineata, in jurul orei 10.30. 

Exercitiul, la care au participat peste 120 de persoane (membri ai serviciilor de interventie la dezastre, voluntari si reprezentanti ai institutiilor cu atributii in domeniu) a iesit perfect, la fel ca toate celelalte de acest gen. Si asta nu pentru ca autoritatile ar fi suficient de pregatite pentru a face fata unei astfel de situatii, ci pentru ca fiecare pas a fost regizat "ca la carte".

Unu: cele zece autospeciale de interventie ale pompierilor nu au avut de infruntat traficul infernal si nu au fost nevoite sa piarda minute bune pentru a identifica strada pe care s-au prabusit cinci cladiri.

Au ajuns la locul "interventiei" cu aproximativ o ora si jumatate inainte de producerea dezastrului. Lor li s-au adaugat echipele Distrigaz, Radet si Electrica care, la momentul producerii "seismului", se plictisisera deja de cand se aflau pe pozitii pentru a intrerupe gazele, apa sau curentul electric.

Doi: cei aproximativ 60 de "raniti" erau pregatiti si asteptau sa fie "salvati" in locuri bine stabilite dinainte, asa ca nu s-a mai pierdut timpul cu cautarea lor. La fel s-a intamplat si cu cei 17 "supravietuitori prinsi sub daramaturi". Mai mult, salvatorii stiau ca au de recuperat 16 morti si ca 46 de persoane au ramas fara adapost si trebuie indrumate spre taberele de sinistrati, stabilite si ele din timp. 

Totul a decurs perfect, insa ceea ce s-a intamplat a fost departe de realitate. Reprezentantii autoritatilor locale, in frunte cu prefectul Mioara Mantale, recunosc faptul ca "mai sunt multe de facut pentru gestionarea unei situatii de acest fel" sau a urmarilor unui cutremur de mare intensitate, cum a fost cel produs pe 4 martie 1977.

2.500 de morti si 10.000 de raniti Potrivit specialistilor, Bucurestiul ar fi cel mai afectat daca, in acest moment, in Vrancea, ar avea loc un seism de peste 7,2 grade pe scara Richter. Astfel, cele mai optimiste previziuni arata ca, in cazul unui cutremur asemanator celui din 1977, in Capitala s-ar prabusi aproximativ 300 de cladiri - unele dintre ele institutii publice de importanta majora (in pericol sunt mai multe spitale si chiar cladirea prefecturii sau cea a Politiei Capitalei). S-ar putea inregistra aproximativ 2.000-2.500 de morti si 10.000 de raniti.

SFATURI

Ce trebuie sa faceti In cazul in care cutremurul va surprinde in casa ar trebui sa urmati cateva sfaturi ale specialistilor, mai ales daca locuiti la bloc:

> nu va speriati;

> opriti imediat aragazul;

> refugiati-va sub o grinda de rezistenta sau sub tocul usii daca aceasta este intr-un perete structural (de rezistenta);

> nu iesiti din casa imediat dupa ce s-a terminat cutremurul;

> nu coborati pe scari si nu folositi liftul.

Seismul care a zguduit comunismul 30 de ani de la cutremurul care a ingenuncheat Romania

La 4 martie 1977, ora 21.22, Romania a fost lovita de un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, care a cauzat moartea a 1.570 de oameni, din care 1.424 au decedat in Capitala.

Seismul a afectat foarte grav economia nationala, fiind scoase din functiune peste 760 de unitati economice, iar peste 230.000 de locuinte si cladiri au fost distruse sau foarte grav avariate. S-au inregistrat 11.275 de raniti, iar cifra celor decedati s-a ridicat la 1.570.

Conform unui raport al Bancii Mondiale, pierderile materiale au fost de 2 miliarde de dolari SUA, din care 1,42 miliarde numai in domeniul constructiilor.

Nicolae Ceausescu isi asuma rolul de salvator al natiunii, acesta fiind momentul declansarii unei intense propagande si a cultului personalitatii.

Romania nu-si revine dupa lovitura primita si se afunda intr-un deceniu cenusiu, de profunda criza economica si politica. In cutremurul din 1977 si-au pierdut viata actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocanet, interpreta Doina Badea si scriitorul Alexandru Ivasiuc. Aflati in "Evenimentul zilei de duminica" intreaga poveste despre cataclismul care a marcat destinul Romaniei.

RISC MODERAT Imobilele moderne nu se vor prabusi Cel mai mare pericol in cazul unui cutremur vizeaza in special cladirile cu bulina si pe cele construite inainte de 1940, spun specialistii in constructii. Acestia precizeaza insa ca nu se vor prabusi toate cladirile din centrul vechi al Capitalei si infirma zvonurile potrivit carora barajul de la Lacul Morii sau constructiile noi ar putea fi serios afectate de un eventual seism.

"Barajul este din beton, proiectat sa reziste la un cutremur de circa 8 grade pe scara Richter", explica Alexandru Dobre, presedintele Asociatiei Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Potrivit expertilor, cele mai sigure imobile sunt cele din anii ‘80, precum si cele noi.

"Imobilele moderne, foarte inalte, sunt din structuri metalice invelite in beton. In cazul unui seism, varful unei cladiri de 60-70 de metri s-ar putea inclina cu pana la circa 10-20 de centimetri, fara ca imobilul sa se prabuseasca", sustine Dobre.

"Imobilele din vechiul centru au fost construite pentru a se putea sustine pe verticala, fara sa se ia in considerare opunerea de rezistenta impotriva unei forte pe orizontala - cum este cutremurul", explica Dan Stematiu, rectorul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti (UTCB). Doar o mica parte dintre aceste cladiri au fost consolidate, prioritare fiind cele rezidentiale si spitalele.

"Singurele care nu au fost incluse intr-un program de consolidare sunt imobilele de patrimoniu, printre care s-ar putea produce pierderi insemnate", spune Dan Lupu, profesor la catedra de constructii din beton armat la UTCB, adaugand ca in aceasta situatie s-ar putea afla Muzeul de Istorie, corpul central de la Muzeul de Arta si Vila Minovici.

Un pericol mai mic ar putea reprezenta si constructiile realizate intre 1963 si 1977, situate pe Dinicu Golescu si Stefan cel Mare. (Teodora Trandafir)

PREVIZIUNI Seismul catastrofal e departe Specialistii spun ca in urmatorii ani nu exista riscul unui cutremur catastrofal. Gheorghe Marmureanu, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, sustine ca nu este cazul sa ne asteptam la un seism foarte mare pana in 2010. Conform acestuia, in urmatorii trei ani nu riscam un seism mai mare de 6,2 grade pe scara Richter.

"Cutremurele sunt catastrofale in Vrancea atunci cand magnitudinea lor este strict mai mare de 7", precizeaza specialistul. Cutremurele de intensitate mica se produc frecvent si sunt "absolut normale". (Cristina Olivia Moldovan)