Alina Buleandra prefera un salariu de asistent universitar de 500 de lei, desi a fost curtata de firme care-i ofereau cel putin 500 de euro.

In timp ce fostii ei colegi au ales locuri de munca bine platite in firme de specialitate sau au plecat din Romania sa-si termine studiile, Alina Buleandra, sefa de promotie a Facultatii de Electronica, a acceptat, din toamna anului trecut, postul de asistent universitar si un salariu mizer de 500 de lei. Profesorii fug de la catedra din cauza lefurilor mici, dar fata de numai 25 de ani a ramas in facultate, pentru a le explica tinerilor electronica.

A refuzat salarii de sute de euro

Alina a fost, anul trecut, sefa de promotie a Facultatii de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB). Si-a propus chiar de la admitere sa termine cei cinci ani de Electronica si Telecomunicatii cu coronita. Si a reusit.

A fost prima din cei 500 de absolventi din 2006, avand media anilor de studiu 9,75 si nota 10 la lucrarea de diploma. Acum urmeaza doctoratul in Telecomunicatii la Sectia de Mobile si Sateliti la UPB si este asistent universitar in cadrul Facultatii de Electronica. Desi a mers la cateva interviuri de angajare, curtata de firme de profil care-i promiteau un salariu de intrare de cel putin 500 de euro pe luna, Alina a preferat postul de asistent. Asta, in timp ce colegii ei s-au angajat deja in diverse companii mari de pe piata de telecomunicatii. Prefera jobul de asistent, desi ii este greu sa-si cumpere toate cartile de care are nevoie. Le citeste la biblioteca, le gaseste pe internet sau le imprumuta de la profesorii sai. 

Doctorand in Romania

Ca orice tanar, Alina Buleandra a trait si mirajul Occidentului, inainte de a fi selectata pentru un stagiu de pregatire de patru luni, in Franta, la Universitatea Lille. „Sansa mea a fost sa ma propuna profesorii Teodor Petrescu, Mihai Iordache, Mihai Constantinescu si Miruna Nitescu”, spune tanara.

Dupa patru luni insa a spus pas unui doctorat la Universitatea Lille pentru trei ani de studiu in tara, in cadrul Universitatii Politehnica. „La plecare, mirajul era foarte mare, dar la finalul stagiului mi-am dat seama ca e mai bine aici, chiar daca, din pacate, stam mai prost la capitolul dotari in universitate”. Lucrarea ei de diploma insa a fost selectata intr-un proiect european de cercetare.

In octombrie 2006, Alina a intrat pentru prima data la ore ca asistent universitar. Castiga in jur de 1.000 de lei pe luna, locuieste in camin alaturi de studentii carora le preda si spune ca jobul de profesor i se potriveste. Cel putin pe moment.

Interviu

Profesorul care nu exmatriculeaza studenti

EVZ: De ce ai preferat postul de asistent universitar? Alina Buleandra: Este o traditie de familie, bunicul meu a fost profesor, iar bunica invatatoare. Este si o provocare sa-i faci pe altii sa inteleaga.

Dar este platit foarte prost. Cum te vei descurca? Chiar daca nu provin dintr-o familie superbogata, prefer sa castig in jur de 1.000 de lei lunar, din salariul de asistent universitar si din bursa de doctorand, decat sa-mi periclitez viitorul.

Cum se vad lucrurile de pe partea cealalta a baricadei? E o provocare sa-i faci pe studenti sa ridice mana, sa raspunda. Am avut emotii mari la primul seminar, pentru ca, pana la urma, vorbeam cu tineri cu numai trei ani mai mici decat mine. Ca student, poti sa vii o data la facultate si sa spui azi nu am chef sa raspund, ca profesor e mai complicat.

Ce iti doresti sa faci dupa ce termini doctoratul? Imi doresc sa lucrez in telecomunicatii, pentru ca asta a fost motivul pentru care am dat la facultatea asta. In acest moment am mai multe optiuni, si anume o cariera in cercetare, in telecomunicatii sau ca profesor. Eu castig altfel de experienta, pentru ca acum suntem in Uniunea Europeana si candidam pe aceleasi posturi cu tineri din afara care au cel putin masteratul. In momentul asta eu imi definitivez cariera.

Dar ce visai sa ajungi cand erai in liceu? Am un vis de la 17 ani, cand eram eleva a Colegiului National „Mihai Viteazul” din Ploiesti, sa lucrez la sateliti, la NASA. Nu alerg neaparat dupa bani, ci dupa experienta si, deocamdata, partea de profesorat mi se potriveste.

Cum ai reusit sa termini facultatea prima? N-am facut decat sa invat. Punct. Regula de baza este sa-mi stabilesc prioritatile. Ceea ce am si facut de-a lungul timpului, fara sa am un program foarte strict, fara sa uit sa ies la distractie cu prietenii sau sa ma joc din cand in cand pe computer.

Doar un joc pe computer, o seara cu amicii? Nu neaparat. Cand am timp liber imi place sa ma plimb cu rolele, cu bicicleta, dar cel mai mult imi place sa citesc.

Ai incercat vreodata sa copiezi in studentie? Ca orice student, in timpul facultatii am incercat sa copiez o data sau de doua ori, cand mi-am facut fituici. Nu le-am folosit din cauza ca mi-au cazut, m-am inrosit toata si nu am putut.

De cand esti asistent universitar ai prins pe cineva cu fituici? Am vazut mai multi tineri in banci care incercau sa copieze, dar nu i-am dat afara din examen, ci doar le-am luat sursele de informare si i-am mutat in alte banci. Nu le pot lua un an din viata, nu pot fi atat de dictatoriala.