Felii de informatii decupate de proiector, camere video de inchiriat, sali luminate si proiecte lucrate pe grupe – sunt lucruri obisnuite atunci cand inveti ca student "de schimb" la ErasmusHogeschool Brussel, o insula a flamanzilor intr-o capitala europeana cucerita de francofoni.
Nu asta face insa diferenta fata de traditionalistul si, uneori, laudatul sistem romanesc de invatamant: important este mai degraba faptul ca, acolo, discutiile despre rigide "sarcini de lucru" se poarta cu profesorul la bufet.
Cursuri la pachet
Am locuit in Bruxelles timp de patru luni, in ultimul an de facultate: in tara studiam Jurnalistica, iar acolo se dilua in domeniul Comunicare, intr-o clasa internationala. Asta insemna Relatii Publice Internationale – aduse "pe pamant", prin exemple prezentate de un om cu experienta in domeniu, care vanduse o parte din "Lumea Noua" din Dubai occidentalilor.
Totodata studiam si Jurnalism - concretizat in editarea unei reviste distribuite in scoala la sfarsitul semestrului, dar si Marketing sau "Afaceri Politice Internationale" – probleme ale politicii mondiale aduse la zi. Chiar in timpul revoltelor de la periferia Parisului, am avut parte de lectii la zi si dezbateri incinse pe acest subiect.
Cursurile veneau impachetate in domenii, iar din acestea se putea alege dupa bunul plac, pana la 30 de credite. Se putea ajunge la ele fie colectionand saptamanal cursuri multe, dar usurele, fie adunand sase-sapte mai solicitante. Eventualele suprapuneri in orar se discutau si chiar se rezolvau dupa o discutie cu profesorul coordonator. Belgienii urasc hartiile, asa ca mergea repede.
Dotarile nu erau nici foarte scumpe, nici de ultima ora. Fiecare student cumpara un card in valoare de cinci euro si isi facea singur 100 de copii sau de imprimari, la aparatele de pe holuri. Sala de lectura era "disputata" intre carti si calculatoare, iar camerele video se imprumutau dupa o simpla programare.
Engleza se transforma
Caminul – mai ales bucataria - era cealalta scoala: o gramada de natiuni asezate la aceeasi masa metalica, spaland la aceleasi chiuvete si gatind la aceleasi aragazuri, oferind si primind sfaturi culinare si de viata intr-o engleza reinventata.
Lituanianul Adam, care studia jazz prefera sa umble peste tot cu blugii suflecati si picioarele goale. Pere Joan, catalan din Palma de Mallorca purta caciula la 15 grade Celsius. Ca sa invete sa iubeasca Bruxelles-ul, ii iubeau mai intai apucaturile.
Recomandările noastre
