Noile legi ale educaţiei, lansate ieri în dezbatere publică de ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, bulversează din nou sistemul de învăţământ şi reaprind gâlceava dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Părinţii, elevii şi profesorii trebuie să se acomodeze cu şcoala obligatorie de 13 ani, dar şi cu alte modificări, care au fost făcute fără voia lor.

Proiectul de lege susţinut de ministrul educaţiei bulversează din nou şcoala românească: face grădiniţa obligatorie şi liceul opţional.

Copiii vor începe instrucţia educaţională de la vârsta de 3 ani, când va fi obligatoriu să fie duşi de către părinţi în grupa mică la grădiniţă. Ei vor termina şcoala la 16 ani, când vor putea alege între continuarea studiilor la un liceu sau găsirea unui loc de muncă.

Noua structură a sistemului de învăţământ este inclusă în pachetul de legi ale educaţiei, lansat ieri de ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, în prezenţa preşedintelui şi a premierului, la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Legi cu aer prăfuit, de zeci de ani

Cu toate că şi-a exprimat speranţa că noile legi ale educaţiei vor avea un răsunet la fel de important precum reforma lui Spiru Haret, realizată în urmă cu 110 ani, Cristian Adomniţei a fost aspru criticat de către preşedintele Traian Băsescu. Proiectele de legi, printate pe foi galbene, au fost caracterizate de preşedinte ca neavând „un aer proaspăt“. Traian Băsescu a atras atenţia asupra faptului că legile „par scrise de aceeaşi mână care a redactat actele normative din 1995 şi cele 35 de modificări ulterioare“.

Şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, fostul ministru Mircea Miclea, i-a reproşat lui Adomniţei că a decis introducerea obligativităţii grădiniţei de la 3 ani, deşi ministerul nu a realizat niciun studiu de impact în acest sens. De asemenea, nici părinţii nu au fost întrebaţi dacă vor să-şi ducă micuţii de la o vârstă atât de fragedă în sistemul de educaţie. Proiectul, care ar putea fi implementat în 2009 sau 2010, nu este viabil în acest moment şi din cauza faptului că nu există grădiniţe nici măcar pentru toţi picii de 6 ani, iar educatoarele pregătite sunt în număr destul de mic. Ghiozdane grele şi profesori chiulangii

Preşedintele Băsescu s-a declarat nemulţumit şi le-a reproşat iniţiatorilor nu doar „incoerenţa legilor“, ci şi „numeroasele greşeli de tipar şi dezacordurile supărătoare“. „Dacă ministerul produce texte neîngrijite, cum se poate cere elevilor şi studenţilor să scrie corect româneşte?“, a comentat el. Printre problemele remarcate de şeful statului se numără şi lipsa unor statute a studentului şi a elevului. „Cu siguranţă, voturile se pot lua de la profesori şi sindicate. Recunoştinţa însă, de la elevi“, a comentat Băsescu.

Pozând într-un avocat al părinţilor, preşedintele ţării a susţinut că în scrisorile pe care aceştia i le trimit la Cotroceni îi vorbesc de „două preocupări“: greutatea ghiozdanelor şi nepunctualitatea cadrelor didactice, chestiuni nereglementate în legile ministerului.

Meditaţiile, dojana lui Tăriceanu

Câteva neajunsuri, între care tolerarea sistemului de meditaţii, a găsit şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, prezentându-le însă ca recomandări, de pe o poziţie diametral opusă faţă de cea a lui Băsescu.

Unde preşedintele l-a criticat pe Adomniţei, premierul l-a felicitat, cei doi venind cu soluţii diferite şi pentru viitorul parcurs al legilor. Dacă Tăriceanu a ţinut să remarce „ponderea importantă acordată descentralizării“, Băsescu a criticat tocmai faptul că „foarte multe decizii se menţin la nivelul ministerului“.

Tot în seria de contradicţii între Palate, şeful statului a dat de înţeles că vrea să aducă dezbaterea în şcoli. Premierul a venit însă cu altă variantă: „Să aibă loc sub auspiciile Academiei Române, chiar dacă şi factorul de decizie politică va avea un cuvânt de spus“.

Pe finalul discursului său critic, grăbit să facă urări de sărbători elevilor şi profesorilor, Băsescu a confundat însă flagrant sfârşitul anului şcolar, de pe 15 iunie, cu cel al anului calendaristic. VECHILE OBICEIURI Noi înţepături între Băsescu şi Tăriceanu

Lansarea legilor educaţiei a pus punct armistiţiului politic încheiat săptămâna trecută, între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Tăriceanu, pentru Consiliul European. Invitaţi ieri la lansare, cei doi au stat în loje aflate în colţuri opuse ale aulei Bibliotecii Centrale Universitare, fără a se saluta măcar. Preşedintele a împărţit loja cu Cristian Preda, consilierul său, iar premierul a stat alături de Bogdan Olteanu, care a decis să părăsească sala chiar înainte de discursul lui Băsescu. La final, senatorul PSD Ecaterina Andronescu l-a mustrat pe ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, că şi-a tipărit prezentările legilor pe foi galbene - culoarea partidului. ELEVI Liceele vor putea organiza examen de admitere Elevii români vor urma 13 ani de şcoală obligatorie, faţă de numai 10 clase, cât este prevăzut acum, conform proiectului Legii învăţământului preuniversitar. Ministerul Educaţiei a decis să se facă educaţie încă din primii ani de viaţă, deşi nu a întrebat părinţii dacă vor să-şi trimită copiii de 3 ani la studiu şi nici nu are spaţii sau educatori suficienţi pentru a implementa proiectul. „Trecerea la educaţia obligatorie de 13 ani nu înseamnă că vor fi luaţi copiii cu forţa şi trimişi la grădiniţă, ci că statul trebuie să asigure atâtea locuri în grădiniţe câte cereri sunt“, a declarat ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei.

Legea învăţământului preuniversitar mai propune şi introducerea concursului de admitere la liceu, în funcţie de opţiunea fiecărei instituţii de învăţământ. Liceele care nu-şi vor organiza propriul examen, vor fi incluse în repartizarea computerizată. Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face după clasa a IX-a, care va fi obligatorie, adică atunci când elevii vor avea 16 ani. Finanţarea în învăţământul preuniversitar va fi pentru prima dată pe elev, într-un cuantum care se va stabili anual prin hotărâre de guvern. STUDENŢI Credite pentru a merge la universitate

Profesorii universitari nu vor mai putea ocupa funcţii de conducere pe o perioadă mai mare de patru ani, iar cei care au rude sau afini până la gradul patru, în cadrul respectivei instituţii de învăţământ superior, nu vor putea candida pentru o poziţie de vârf, după cum se precizează în proiectul Legii învăţământului superior. Pe lângă eliminarea nepotismelor, Cristian Adomniţei mai doreşte şi înfiinţarea unei Agenţii de creditare pentru studenţi. „Tinerii vor putea să meargă la această agenţie şi să facă un credit, pentru a putea studia la universitate. Banii îi vor putea plăti în timp, după absolvire“, a declarat ministrul educaţiei.

De asemenea, Adomniţei a mai anunţat că se va realiza şi un registru matricol al studenţilor, pentru a exista o evidenţă clară a tinerilor cuprinşi în sistemul de educaţie, a programelor de studiu şi pentru corelarea acestora cu piaţa muncii. Adomniţei speră ca învăţământul superior din România să devină atractiv pentru tinerii din străinătate, în special pentru cei din China şi India, care-şi doresc să înveţe peste graniţe. PROFESORI Concurs de titularizare la nivelul şcolii

Absolvenţii de facultate care vor dori să devină dascăli vor fi nevoiţi să facă doi ani de stagiatură sub îndrumarea unui mentor. Profesorii definitivi vor fi titulari şi asociaţi. Aceştia vor avea contract individual de muncă, pe perioadă determinată, în urma unui concurs organizat la nivelul şcolii, după cum se precizează în proiectul Statutului Personalului Didactic. Profesorii cu performanţe deosebite pot fi plătiţi suplimentar, din fondurile şcolii. Directorii şcolilor nu vor mai veni neapărat din rândul cadrelor didactice, dar vor trebui să aibă obligatoriu un masterat terminat.

Cristian Adomniţei a precizat că unităţile de învăţământ nu trebuie conduse de profesori, ci de manageri, aşa cum se întâmplă şi în alte domenii de activitate, iar aceştia nu trebuie să stea la ore, ci să se ocupe strict de activitatea şcolii. De asemenea, în noul Statut apare un nou post de director educativ, pentru fiecare unitate de învăţământ. O altă noutate a proiectului constă în introducerea capitolului referitor la deontologia profesională a personalului din învăţământ, inexistent în actualul act normativ.