Un album cu fotografii inedite din viaţa suveranei va fi lansat săptămâna viitoare.

Albumul „Marie of Romania. Images of a Queen“ („Maria a României - Viaţa unei Regine în imagini“), prima cronică în imagini a vieţii Reginei Maria, va fi lansat luni, 29 octombrie 2007, la Bucureşti. Evenimentul, desfăşurat în incinta Muzeului Naţional de Istorie, începând cu ora 11.00, se va bucura de prezenţa Familiei Regale a României, a Regelui Mihai şi a Reginei Ana.

Realizată de istoricul Diana Mandache, cartea a apărut în limba engleză la Editura Rosvall Royal Books din Suedia (aceeaşi editură care a publicat în 2001 cartea omagială - 80 de ani - dedicată Regelui Mihai: „H.M. King Michael I of Romania. A Tribute“), ilustrând, printr-un bogat material fotografic, viaţa, epoca şi moştenirea uneia dintre reprezentantele cele mai de seamă ale monarhiei române.

Volumul va avea o circulaţie internaţională la preţul de 22 de lire sterline. În România, el va fi disponibil în librăriile Cărtureşti, Humanitas şi Noi - Sala Dalles, costul situându-se în jurul sumei de 120 lei.

„Evenimentul zilei“ vă prezintă, în avanpremieră şi în exclusivitate, câteva dintre superbele imagini fotografice care ilustrează volumul.

Mama răniţilor

În acelaşi timp nepoată a Reginei Victoria şi a Ţarului Alexandru al II-lea, Regina Maria a României (1875-1938) a devenit renumită pentru modul său de viaţă fastuos şi înclinaţiile sale literare, dar şi pentru activitatea sa caritabilă pe fronturile Primului Război Mondial şi reprezentarea diplomatică neoficială a ţării sale la conferinţele de pace postbelice.

Albumul, de o înaltă ţinută artistică şi solid documentat din punct de vedere istoric, se doreşte un omagiu adus memoriei neuitatei regine a României. Documentarea cărţii s-a făcut la Arhivele Casei Regale Britanice de la Castelul Windsor, Arhivele de la Kent State University Ohio, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României - Colecţii Speciale. Imaginile care o reprezintă pe Regina Maria şi familia sa se confundă de cele mai multe ori cu istoria ţării sale adoptive sau a marilor familii regale din Europa.

Astfel, primele fotografii care au intrat în România, trimise de Principesa Maria de Edinburgh către logodnicul ei - prinţul de coroană al României, Ferdinand -, erau cele realizate de J. Russell, fotograf al Casei Regale britanice, în 1892 la Clarence House, cu prilejul confirmării logodnei de către Regina Victoria la Castelul Windsor.

Sosirea în noua sa ţară adoptivă a fost consemnată atât de ilustratorii principalelor ziare din Marea Britanie, Germania sau România, precum şi de fotografi. Una dintre imaginile inedite o reprezintă sosirea în Bucureşti a Mariei, însoţită de Prinţul Ferdinand şi de Regele Carol I şi înconjurată de entuziasmul bucureştenilor.

La lansarea de la Bucureşti vor vorbi Diana Mandache, autoarea cărţii, publisherul Ted Rosvall, preşedintele Societăţii de Genealogie din Suedia, directorul Editurii Rosvall Royal Books şi al revistei „Royalty Digest Quarterly“, şi profesorul Ioan Opriş, din partea Muzeului Naţional de Istorie al României. Istoricul Valentin Mandache, absolvent al London School of Economics and Political Science, va fi moderatorul întâlnirii.

DOCTOR ÎN ISTORIE

Pasiune pentru monarhie

Diana Mandache, istoric român specializat în istoria regalităţii europene, are o activitate în domeniu de peste două decenii. A lucrat la Muzeul Palatului Regal Cotroceni, a desfăşurat cercetări şi a predat la universităţi şi arhive din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, având ca rezultat publicarea unei serii de lucrări foarte apreciate pe tema istoriei regalităţii în România, printre care „Americans and Queen Marie of Romania“ şi „Regina Maria a României: Capitole târzii din viaţa mea. Memorii redescoperite“, lansată de curând la All.

NEFIRESC Inima reginei zace în Muzeul de Istorie

Maria, născută la Eastwell Park, Kent County, în dimineaţa de 29 octombrie 1875, era cel de-al 24-lea nepot al Reginei Victoria. Părinţii săi erau Alfred, Duce de Edinburgh, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria, şi Marie Alexandrovna, Mare Ducesă a Rusiei, singura fiică a Ţarului Alexandru al II-lea. Mirele care i-a fost ales - Ferdinand, Prinţ de Hohenzollern Sigmaringen - a devenit în 1889 noul prinţ moştenitor al României, unchiul său, Carol I, neavând urmaşi direcţi.

Logodna a fost oficiată la Sigmaringen în 1892, după care Hohenzollernii au vizitat-o pe Regina Victoria pentru a-i primi binecuvântarea, iar ceremonia căsătoriei princiare a avut loc pe 29 decembrie 1892.

La prima sosire a Principesei Maria la Bucureşti, pe 4 februarie 1893, deşi gerul era foarte mare (minus 28 de grade Celsius), bucureştenii, alături de Regele Carol I, au întâmpinat-o în număr mare şi cu entuziasm pe nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

Viitoarea Regina Maria a României avea să se identifice cu istoria ţării adoptive din prima jumătate a secolului XX, având un rol-cheie mai ales în perioada Primului Război Mondial şi în momentul reîntregirii teritoriale a României Mari. Locuri ca Palatul Pelişor de la Sinaia, Balcicul (localitate situată astăzi pe teritoriul Bulgariei), Castelul Bran, Palatul Cotroceni vor rămâne pentru totdeauna legate de numele şi viaţa uneia dintre cele mai importante reprezentante ale monarhiei europene din secolul XX, care şi-a dedicat întreaga fiinţă slujirii şi binelui ţării de la marginea Europei pe care destinul i-a ales s-o reprezinte.

Înmormântată la Curtea de Argeş

Ultima dorinţă a Reginei Maria a fost ca trupul să-i fie înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeş, iar inima la reşedinţa sa de la Balcic, de pe malul Mării Negre, în incinta ctitoriei sale „Stella Maris“.

După pierderea Cadrilaterului în 1940, inima a fost adusă în ţară şi depusă în firida unei stânci de lângă Castelul Bran, a doua reşedinţă a Reginei Maria.

În anul 1968, comuniştii au spart sarcofagul de marmură cu răngile şi au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute în martie 1971 în Tezaurul Istoric al României, iar inima reginei este depozitată acum la Muzeul Naţional de Istorie.

Cetăţenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei. (Doinel Tronaru)