Irlanda va organiza, condiţionat, un nou referendum asupra documentului.
Dublinul este gata să organizeze anul viitor un nou referendum asupra Tratatului de la Lisabona, pe care irlandezii l-au respins prin vot în vară, reiese din proiectul de declaraţie al Consiliului UE care a început ieri şi ia sfârşit azi la Bruxelles, scrie Reuters. UE va trebui însă să garanteze Irlandei că documentul nu va afecta cele trei chestiuni de interes pentru cei care au votat „împotrivă“ în luna iunie - problema avorturilor, neutralitatea ţării şi impozitarea. În plus, Irlanda va putea să-şi păstreze comisarul european, deşi atât Tratatul de la Lisabona, cât şi cel de la Nisa, după care funcţionează în prezent UE, prevăd o reducere a numărului de membri ai Comisiei.
Preşedintele Traian Băsescu, care participă la summit alături de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat de altfel că România susţine că „ar trebui să se continue cu o structură a Comisiei în aceeaşi formulă, pe principiul o ţară, un comisar“. „Dacă statele membre în marea lor majoritate doresc aplicarea de la 1 ianuarie a Tratatului de la Nisa, România nu renunţă la comisarul ei european“, a declarat ieri Băsescu. Economie sau ecologie
Dacă problema Tratatului părea rezolvată ieri, cea legată de pachetul energie-climă, care prevede costuri pentru reducerea emisiilor de CO2, mai aştepta o soluţie. Proiectul de concluzii oferea un compromis Poloniei, care va primi gratis 70% din certificatele pentru emisii în 2013, urmând să plătească în proporţie de 100% abia din 2020.
România, care a subliniat eforturile făcute pentru reducerea emisiilor de CO2 în anii ’90, va primi de asemenea o compensaţie, alături de vecinii din estul UE, pe baza „principiului solidarităţii“. Şi Germania a obţinut ceea ce a dorit - exceptarea unor sectoare industriale de la plata certificatelor pentru emisii. Un alt punct important pe ordinea de zi, criza mondială, a prilejuit deja ciocnirea viziunii reticente germane, în privinţa cheltuielilor bugetare, cu cea împărtăşită de Franţa şi Marea Britanie, care au susţinut planuri importante de relansare economică. La Bucureşti, preşedintele Băsescu a subliniat că România va susţine creşterea nivelului de finanţare la nivelul statelor UE prin Banca Europeană de Investiţii, pentru piaţa auto şi IMM-uri.
DEFECŢIUNE
Aeronava prezidenţială „a murit“ la sol
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles cu o întârziere de aproape o oră după ce aeronava specială Boeing 707 „Carpaţi“, cu care trebuia să decoleze, a avut o defecţiune. Problema a apărut înainte de plecare, la sistemul care transmite la sol date de identificare a avionului, altitudine, viteză de deplasare, distanţă faţă de alte aparate. „Blocul electric al sistemului a fost afectat de condens, posibil în urma temperaturilor scăzute din timpul nopţii. Avem în derulare construirea unui hangar, însă, în prezent, aeronavele sunt ţinute în aer liber“, a explicat Adrian Goleanu, directorul Romavia. Băsescu a plecat la Bruxelles cu aeronava de rezervă, un BAE 146.
Recomandările noastre
