Criza externă ar putea dubla restanţele la creditele populaţiei. Băncile se protejează de aceste efecte negative prin provizioane.

Tot mai mulţi români riscă să devină rău-platnici pentru că nu-şi mai pot plăti creditele din cauza scăderii leului şi a creşterii dobânzilor. Dacă moneda naţională se va menţine un an întreg la un curs de aproape 4 lei pentru un euro, creditele restante s-ar putea dubla. Potrivit lui Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, creditele neperformante ar putea creşte de la 2%-3% în prezent, până la aproximativ 4%-5% din valoarea totală a împrumuturilor contractate de populaţie.

Acest lucru nu ar reprezenta însă niciun pericol pentru bănci, deoarece creditele de valori mari, cele ipotecare, nu vor avea de suferit, în pericol fiind cele de nevoi personale. „Chiar dacă ponderea creditelor neperformante ar ajunge la 10% din total, nu ar genera probleme băncilor, datorită provizioanelor constituite pentru acoperirea riscului de credit“, ne-a spus bancherul. O mare parte dintre bănci au majorat dobânzile în ultimele două săptămâni între 0,5% şi 2%. Banii, mutaţi din bancă în bancă Speriate de diferite zvonuri care circulă prin piaţă, „unele persoane iau banii de la o bancă şi îi duc în alta. Aceste mişcări nu pot fi stopate, însă pot fi diminuate întărind încrederea oamenilor în sistemul bancar“, ne-a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).   La rândul său, Dan Pascariu ne-a spus că, în ultimele zile, un număr mai mare de clienţi decât în mod obişnuit îşi iau banii din conturi, însă pentru a-i muta în seiful băncii. Iar reprezentanţii Raiffeisen Bank afirmă că în această perioadă „depunerile sunt mai mari decât retragerile“.

În eventualitatea în care una dintre băncile-mamă ale instituţiilor financiare din România ar avea probleme, unităţile de la noi nu ar avea de suferit, susţin bancherii. Aceasta, deoarece sumele de bani de care ar avea nevoie pentru a ieşi din criză ar fi mult prea mari ca băncile româneşti să poată contribui la salvarea lor. Pentru a creşte încrederea deponenţilor, ING Bank România a majorat plafonul de garantare a depozitelor de la 38.000 de euro la 100.000 de euro.

Potrivit unor informaţii din piaţă, mai multe persoane îşi retrag banii din alte bănci pentru a-şi constitui depozite la CEC, datorită faptului că este cu capital de stat. Reprezentanţii băncii nu ne-au confirmat acest lucru până la închiderea ediţiei.

PORTRETE DIN CRIZĂ

Neîncrezători în bănci, nemulţumiţi de rate

Clienţii băncilor nu se înghesuiau ieri la ghişee să-şi lichideze conturile ca să depună banii la CEC. Pe la sucursalele din Piaţa Unirii puteau fi văzuţi doar oameni veniţi să achite o rată sau să plătească vreo taxă. Adevărata problemă a multora era însă cauzată de faptul că s-au mărit ratele la creditele de nevoi personale.

Familia Lungoci se încurcă în rate. De la 800 de lei, cât plăteau lunar, au ajuns la 900 şi ceva, după ce, printr-o scrisoare, au fost anunţaţi că banca de la care primiseră creditul a mărit dobânda. Lucru care-i determină să nu mai aibă încredere în bănci. „Luna viitoare o să fie şi mai mult, sunt sigur. Dacă aş avea acum bani economisiţi, i-aş ţine în casă, sincer. La saltea, cum se zice, e mai bine. Nici în CEC n-am încredere, chiar dacă e de stat“, spune Marius Lungoci.

Problemele băncilor, „găselniţă“ pentru clienţi Petru Cioroabă are o altă nemulţumire: a făcut credit la o bancă şi s-a trezit, după 1 octombrie, cu o scrisoare extrem de politicoasă prin care era anunţat că trebuie să plătească un comision de administrare de 0,59%, pe motiv că banca are de suferit de pe urma crizei financiare. Asta l-a cam făcut să tremure: rata lunară s-a mărit de la 587 de lei la 767.

„Eu cred că, de fapt, în spatele acestei crize economice s-au creat aceste găselniţe ca să facă bani pe seama noastră, a clienţilor. Acuma, nici nu pot să fac nimic, am semnat un contract. Dar când semnezi un contract, eu ştiu că eşti partener cu banca, nu sclavul ei, ca în cazul ăsta. Nu pot să-mi scot banii şi să-i bag la CEC, sunt legat de mâini şi de picioare“, spune Petru Cioroabă. Nici cei care au bani puşi deoparte nu se simt mai siguri. Denisa, clientă CEC, a vândut un apartament şi nu ştie ce să facă acum cu suma pe care a obţinut-o. „Nu ştim în ce să-i investim. Suntem în aşteptare“, spune aceasta. (Andrei Udişteanu, Vlad Odobescu)