Societatea civilă vede o posibilă incompatibilitate în cazul colonelului angajat la firma actorului.

Controversa declanşată de cazul prezentat în ediţia de ieri a „Evenimentului zilei“, al unui ofiţer din Ministerul Apărării care ocupă şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al firmei private patronate de actorul Florin Călinescu, a intrat într-o nouă etapă. Schematic, problema în cauză poate fi enunţată astfel: colonelul Marin Tănase, şef al Direcţiei de cercetare-dezvoltare din cadrul Departamentului pentru Armamente, lucrează la firma Pro Optica, a lui Florin Călinescu, încă din 2006. Cum Pro Optica este unul dintre principalii furnizori de echipamente optice militare ai ministerului, se ridică suspiciunea unui posibil conflict de interese.

Asupra acestei posibile incompatibilităţi au atras atenţia, ieri, membri ai societăţii civile şi experţi juridici. În replică, Ministerul Apărării a continuat să afirme că situaţia dată este „în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare“ şi că niciun producător din industria de apărare nu se află în subordinea instituţiei.

Textul legii, interpretat diferit

Încă de la debutul scandalului, reprezentanţii Ministerului Apă- rării i-au luat partea colonelului suspect de incompatibilitate. Miza în acest caz a fost construită în jurul articolului 30, litera b, din Legea cadrelor militare, potrivit căruia, susţin oficialii ministerului, calitatea lui Marin Tănase, de administrator al unei firme private, care activează în domeniul apărării, este legitimă.

„E posibil ca formularea textului de lege să fie un pic confuză. Prin contrast faţă de opinia exprimată de MAp, eu nu cred că se face referire la trei categorii de societăţi comerciale, ci doar la două, ambele aflate în subordinea MAp“, a fost reacţia lui Răzvan Codru Vrabie, reprezentant al societăţii civile în Consiliul Naţional de Integritate al Agenţiei Naţionale de Integritate. Un punct de vedere similar a exprimat şi reprezentanta Centrului de Resurse Juridice, avocata Cătălina Rădulescu.

„Textul de lege stabileşte clar că este vorba numai de acele regii autonome sau societăţi comerciale aflate în subordinea MAp. Confuzia se află numai în punctul de vedere al ministerului, în opinia mea, pentru că firmele private (la care statul român nu e acţionar majoritar) nu ar mai fi subordonate MAp“, susţine aceasta.

Pe aceeaşi lungime de undă se află şi Victor Alistar, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Transparency International Romania: „Nu se poate interpreta că în excepţiile permise de lege ar putea intra şi acele firme private, nesubordonate ministerului, dar al căror obiect de activitate are legătură cu industria de apărare“.

„Situaţie de competenţa ANI ori a Parchetelor“

Specialiştii au concluzionat că articolul la care se face referire instituie o incompatibilitate firească între calitatea de cadru militar activ şi cea de administrator al unei firme private. „Este inacceptabil ca un cadru militar activ să fie, simultan, apărătorul interesului public în cadrul MAp (funcţia de supraveghere sau control) şi apărătorul unui interes privat în cadrul societăţii comerciale (funcţia de administrator, cu scopul de a obţine profit pentru acţionarii privaţi)“, a precizat Vrabie.

Potrivit acestuia, Legea cadrelor militare impune trei condiţii: calitatea de cadru militar activ, existenţa actului oficial de numire în calitatea de administrator şi existenţa calităţii de subordonare a firmei faţă de MAp.

Cum colonelul Marin Tănase a recunoscut că este cadru militar activ şi, potrivit declaraţiilor proprii, a fost numit de conducerea Departamentului de Armamente în funcţia de administrator la Pro Optica, primele două condiţ ii sunt satisfăcute. A treia este pasibilă de încălcare, cât timp societatea comercială are capital integral privat, acţionar majoritar fiind Florin Călinescu, şi nu este subordonată ministerului. „În cazul în care cel puţin una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, este foarte probabil că ne aflăm într-o situaţie de competenţa ANI ori a Parchetelor“, a conchis Răzvan Codru Vrabie.

MAp: „În concordanţă cu dispoziţiile legale“

În replică, Ministerul Apărării şi-a menţinut poziţia şi stilul argumentativ anterior în cazul acestei probleme. Printr-un comunicat oficial, reprezentanţii instituţiei precizează că „Prezenţa unor cadre militare în societăţi comerciale al căror obiect de activitate are legătură cu industria de apărare este în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, dacă numirea s-a făcut de către Ministerul Apărării sau a fost solicitată de firma respectivă în conformitate cu prevederile statutului propriu“. În comunicat se face precizarea că niciun producător, fie el societate comercială sau regie autonomă, din industria de apărare, nu se află în subordinea Ministerului Apărării.

"Este inacceptabil ca un cadru militar activ să fie, simultan, apărătorul interesului public în cadrul MAp şi apărătorul unui interes privat în cadrul societăţii comerciale.", Răzvan Codru Vrabie, reprezentant al societăţii civile în Consiliul Naţional de Integritate al ANI