România ocupă primul loc în Europa în topul cheltuielilor pentru carne şi produse din carne şi locul doi la băuturi alcoolice. Cu toate că românii continuă veşnicul război cu lipsa banilor, ofertele pentru produsele de consum şi alte bunuri de folosinţă îndelungată scot din bugetul lor sume din ce în ce mai mari. Varietatea pieţei şi creşterea continuă a ofertelor îi determină pe cei mai mulţi dintre ei să cheltuiască mai mult decât e necesar.

Fumăm şi bem mult

Spaţiul european a clasat România, în 2005, în fruntea clasamentului la cheltuielile pentru alimente, băuturi alcoolice şi tutun, fiind urmată la mare distanţă de Lituania, Bulgaria, Letonia şi Slovacia, potrivit unui studiu efectuat de Eurostat.

Astfel, datele furnizate de Biroul european pentru statistică spun că jumătate din veniturile unui român se duc pe produse alimentare, alcool şi ţigări. Celelalte priorităţi financiare sunt, descrescător, îmbrăcămintea şi încălţămintea, cumpărarea de locuinţe, sănătatea şi ieşirile în oraş. Ultima pe lista investiţiilor românilor este educaţia.   Aceste lucruri se întâmplă în condiţiile în care salariul mediu al unui român la data studiului nu depăşea 800 de lei. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net a ajuns, în 2008, la aproape 1.300 de lei. Aşadar, salariile în creştere ale românilor le permit acestora accentuarea goanei prin magazine şi supermarketuri. Creditul, o treaptă spre dezastru?

Atâta timp cât mai mult de jumătate din salariul unui român se duce pentru hrană, acestuia nu-i rămân bani decât pentru plata facturilor şi a impozitelor sau pentru combustibil. Aşa cum explică analistul financiar Ilie Şerbănescu, bunurile de folosinţă îndelungată nu mai pot fi cumpărate din economii, ci doar printr-un credit bancar. „Situaţia tinde să devină dezastruoasă şi consecinţele se vor vedea în trei-patru ani, pentru că aceia care se împrumută vor fi nevoiţi să ia de undeva banii, şi singura soluţie va fi atunci reducerea consumului“, a continuat analistul. Datoriile coboară economia

Contractarea unui credit pentru nevoi personale este mult mai facilă atunci când beneficiarul deţine o proprietate pe care o poate ipoteca sau un garant dispus să gireze pentru împrumut. Unii clienţi ai băncilor din România nici nu se informează înainte despre comisioane şi dobânzi, atât timp cât obţin banii pentru cheltuielile mai mari.   „România a apucat-o pe un drum greşit, cu concursul şi spre avantajul băncilor străine, care, după ce-şi vor lua caimacul, vor pleca de aici. Aparent, situaţia este bună în acest moment, dar este o stare de fapt pasageră. În momentul de faţă, consumul a depăşit producţia cu 14% din echivalentul PIB.

SACRIFICIU

Cheltuim mult pentru relaxare

„Ca turist, românul e un mare cheltuitor şi de aceea a ajuns să fie preferat în unele ţări“, explică Traian Bădulescu, consilier de presă al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Potrivit unei statistici efectuate în Grecia, la achiziţionarea unui pachet turistic all inclusive, românul lasă în plus, în medie, 180 de euro, în timp ce un german se limitează la 18 euro. Pentru că din ce în ce mai mulţi români preferă vacanţele în străinătate, pentru acoperirea costurilor, aceştia obişnuiesc să apeleze la un credit.

În concediile dincolo de graniţă, activitatea preferată a românilor rămâne shoppingul. Un motiv pentru care nu renunţă nici în vacanţă la cumpărături sunt preţurile mai mici decât în România, dar şi oferta mult mai mare de produse. Totodată, distracţia românilor în vacanţă poate ajunge dublul sau chiar triplul costului pachetului turistic.   Atunci când nu fac faţă cheltuielilor, românii nu reduc consumul, ci îşi caută locuri de muncă mai bine plătite sau apelează la credite pentru nevoi personale. Din păcate, aceste poliţe vor fi plătite nu numai de cei care s-au împrumutat, ci de întreaga economie românească, prin inflaţie, devalorizare şi scăderea creşterii economice“, adaugă Ilie Şerbănescu.

Cu toate acestea, creditele de consum contractate în valută s-au dublat faţă de anul trecut, iar ritmul lor de creştere este superior celorlalte tipuri de împrumuturi. Cheltuitori şi confuzi Soluţiile în vederea rezolvării acestei situaţii nu există, aşa că românii nu pot fi împiedicaţi prin nicio măsură să contracteze în continuare credite bancare. De vină ar fi, spun analiştii financiari, reclamele şi oferta mare a supermarketurilor, care îndeamnă la consumul haotic, necalculat. Ceea ce implică acest consum dezechilibrat şi ce daune aduce bugetului personal rămân, de cele mai multe ori, ultimele pe listele de cumpărături ale românilor.   Aşa cum arată un studiu al Metromedia Transilvania efectuat în 2006, ceea ce determină pe mai mult de un sfert dintre români să cheltuie neplanificat este optimismul redresării veniturilor în anul viitor, în timp ce o parte dintre ei nici măcar nu-şi pot evalua situaţia financiară.

CREDITE. Mulţi români se împrumută şi pentru vacanţe Foto: Reuters

VANITATE

Cheltuielile exagerate au cauze psihologice

Disproporţionalitatea cheltuielilor românilor este o cauză a traiului în comunism, dar şi a vanităţii lor. „Oamenii cheltuiesc mai mult şi pentru a-şi satisface nevoia de putere, chiar dacă în mod fals“, spune psihologul Andra Stan. „Omul de azi are nevoie să fie asociat cu banii deoarece, la nivel psihologic, în societatea modernă, banul reprezintă putere, influenţă, respect şi stimă de sine“, a adăugat aceasta.

Românul investeşte, de asemenea, în imaginea lui pentru a ţine pasul cu cei din grupul social din care face parte. De aceea, deschiderea largă a buzunarului creează, de cele mai multe ori, o anumită imagine.

VIAŢĂ BUNĂ

Managerii români ai multinaţionalelor, în top 10 Multinaţionalele prezente în România îşi plasează managerii pe locul 8 în topul mondial al puterii de cumpărare, depăşindu-i pe cei din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau Franţa. Studiul aplicat în 51 de ţări a luat în calcul beneficiile de care se bucură un director, taxele legate de salariu şi costul vieţii. Astfel, managerii din zonele cu creşteri economice semnificative, precum Asia şi Europa de Est, au cea mai mare putere de cumpărare.

NEPĂSĂTORI

Tinerii dau banii pe „prostii“

Cele mai multe reţele de hipermarketuri căştigă sume importante mai ales din veniturile tinerilor. Cauza ar fi legată de faptul că salariile acestora sunt în creştere, dar şi pentru că oferta de produse are asupra lor un impact mult mai mare. „Nevoile tinerilor sunt mult mai complexe şi mai variate, iar ei încearcă să ţină pasul cu societatea actuală, angajându-se în cheltuieli care le depăşesc veniturile“, consideră Andra Stan, psiholog. Ceea ce le rămâne din salariu se duce pe „vanităţi“: îmbrăcăminte, computere, DVD-uri, electrocasnice, cosmetice şi distracţie.

PETRECĂREŢI

Sărbătorile ne lasă lefteri

Obiceiul de a cumpăra mai mult decât în mod normal se acutizează în perioada Sărbătorilor, iar de Crăciun acesta devine obişnuinţă. Cu o rată a cheltuielilor de patru ori mai mare decât pentru toate evenimentele festive la un loc, americanii conduc detaşat topul. Pentru Crăciunul anului 2007, românii au cheltuit cu 40% mai mult faţă de anul precedent. De asemenea, conform estimărilor principalilor producători de vin, românii au cumpărat pentru Sărbătorile Pascale, în 2008, vin în valoare de 45 de milioane de euro, cu 60% mai mult faţă de restul anului.

Sărbătoarea importată a îndrăgostiţilor, Sfântul Valentin, le aduce proprietarilor de baruri un profit cu 30% mai mare faţă de restul anului. Statisticile efectuate sunt valabile pentru mediul urban.

RISIPITORI. Românii nu sunt adepţii cumpătării Foto: Cosmin Marinescu