"Încălzirea globală este adevărată, dar este supradimensionată, necriticată şi exagerată", a spus Bjorn Lomborg, un specialist danez în probleme de mediu, într-un interviu pentru Green Report.

Lomborg, contestatul autor al cărţii "Ecologistului sceptic", este director al Copenhagen Consensus Centre, instituţie care încearcă să găsească o soluţie care să conducă la bunăstarea globală.

În opinia sa, criza hranei ce a cuprins întregul glob e mult mai importantă decât orice alte probleme despre care se discută în prezent. Profesorul crede că s-a ajuns aici deoarece nu s-a investit suficient în cercetarea şi dezvoltarea producţiei de hrana.

Folosirea biocombustibililor a determinat că aproximativ 12% din producţia de hrană a Statelor Unite să fie convertită în combustibil.

"Suntem prima civilizaţie care, la scară planetară, îşi arde propria hrană", a spus Lomborg.

El a subliniat că există priorităţi şi că nu trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea unui singur lucru, aşa cum s-a făcut până acum cu încălzirea globală.

"Este vorba despre a fi raţional, şi nu doar de a fi la modă"

"Din nefericire, chiar dacă multă lume nu o crede, majoritatea studiilor academice de factură economică arată că în timp ce schimbările climatice se întâmplă cu adevărat şi sunt o problemă serioasă, modul în care avem de gând să le rezolvăm în prezent este extrem de costisitor. Iar preţul atât de mare îl vom plăti pentru a face foarte puţin bine chiar şi în următorii 100 de ani", a mai spus Lomborg.

Cheia este o mai bună ierarhizare a priorităţilor. "Oamenilor ai căror copii mor de boli infecţioase incurabile, care nu au suficientă hrană pentru a-şi hrăni familiile şi care nu au o educaţie solidă, chiar le pasă de felul în care va arăta mediul înconjurător peste 50 sau 100 de ani? Bineînţeles că nu. Le pasă doar de ceea ce vor pune pe masă", a explicat profesorul danez.

El crede că, pentru ca oamenii din ţările lumii a treia să fie interesaţi de încălzirea globală, e necesar ca ei să devină la fel de bogaţi precum cei din Occident.

În prezent, se cheltuiesc între trei şi cinci la sută din PIB-ul global pentru a evita doar o parte din problema încălzirii globale, iar modelele economice arată că a lupta împotriva schimbărilor climatice în modul în care se face acum este o idee proasta, consideră Lomborg.

"Avem nevoie de idei mai deştepte", a conchis profesorul.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul green-report.ro.