Hipermarketurile au la dispoziţie patru luni pentru a introduce în magazine sacoşe biodegradabile sau din material textil, care să poată fi reutilizate.

Executivul a semnat actul de condamnare la dispariţ ie a pungilor din plastic oferite gratuit în supermarketuri, instituind o taxă obligatorie de 20 de bani pentru sacoşele confecţionate din materiale care nu sunt biodegradabile.

Banii rezultaţi din aplicarea eco-taxei vor fi folosiţi în primul rând la finanţarea utilajelor menite să elimine pungile, a promis ieri Mihai Toti, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu. Retailerii vor fi obligaţi să afişeze la vedere preţul pungilor.

În caz contrar, riscă să fie amendaţi de Garda de Mediu cu sume între 2.000-2.500 de lei. Eco-taxa urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2009, producătorii şi retailerii având la dispoziţie patru luni pentru a introduce în magazine alternative ecologice, precum pungi biodegradabile sau sacoşe din material textil ce pot fi reutilizate.

Sacoşe returnabile

Pungi de plastic gratuite oferă acum Carrefour, Real,-Hypermarket Romania, Cora, Auchan, Mega Image, dar şi unele magazine mai mici. Cele mai importante lanţuri de hipermarketuri din România s-au gândit deja la alternative pentru punga din plastic. Unele au făcut primii paşi chiar înainte de apariţia ordonanţei de urgenţă care „a degradat“ statutul pungii de plastic.

Din iunie, clienţii magazinelor Carrefour găsesc la casa de marcat şi sacoşa Natura, care se poate preschimba gratuit când s-a uzat. Sacoşa de la Carrefour este confecţionată din polipropilenă, un material plastic uşor, rezistent la temperaturi înalte şi la coroziune. Sacoşa Natura are o capacitate de 34 de litri, costă 2,05 lei şi poate fi schimbată gratuit când se deteriorează.

„Există în lucru un proiect care priveşte subiectul pungilor de plastic, însă este devreme să anunţăm deciziile noastre“, ne-a mai spus Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

În luna iulie, Metro Cash & Carry România a introdus, de asemenea, în toate cele 23 de centre din România, pungile de hârtie în sistemul de vânzare. Hârtia din care sunt confecţionate pungile introduse în sistemul de vânzare este un material biodegradabil în mod natural şi 100% reciclabil. La momentul respectiv, compania anunţa că se află în tratative avansate pentru înlocuirea actualelor sacoşe din plastic cu unele confecţ ionate din material plastic degradabil sub acţiunea factorilor de mediu.

Pungi „verzi“, utilizabile ca saci menajeri

Şi IKEA a anunţat schimbarea ambalajelor începând cu 1 septembrie. „Am decis ca, de la 1 septembrie, să spunem adio pungilor din plastic, chiar dacă acest lucru nu va fi pe placul tuturor clienţilor. Le vom înlocui cu bine-cunoscutele sacoşe albastre de polipropilenă şi cu sacoşe de hârtie, ambele disponibile contra unei sume reduse de bani“, a declarat Cornel Oprişan, managerul de retail al magazinului. Punga mică are un preţ de 1,5 lei, iar cea mare costă 2,5 lei.

Şi în hipermarketurile Auchan vor fi câteva schimbări. „Ne pregătim deja ca până la sfârşitul anului să adoptăm soluţii alternative pentru pungile din plastic de la case. Intenţionăm ca, în scurt timp, să introducem pungile de plastic «verzi». Acestea sunt concepute pentru a putea fi reutilizate ca saci menajeri, iar materialul folosit la fabricarea lor este în proporţ ie de 30% reciclat. În acelaşi timp, căutăm cele mai potrivite opţiuni pentru a introduce pungile biodegradabile, fie din hârtie, fie din rafie“, spune Mariana Drăgan, manager de comunicare la Auchan.

Reprezentanţii real,-Hypermarket Romania au comandat chiar o cercetare de piaţă pentru „a găsi cea mai mai bună alternativă atât pentru noi, dar mai ales pentru clienţi“, declară Adriana Piţă, managerul de comunicare al companiei. Noul sistem de ambalaje la casă va fi implementat chiar în acest an.

NĂRAV

România, la sacoşă

Pungile din plastic subţiri, cu o grosime mai mică de 0,3 microni, sunt considerate principala sursă de poluare a oraşelor. Acestea nu pot fi reciclate şi au nevoie de la 100 până la 450 de ani pentru a se degrada. Potrivit ministrului mediului, Attila Korodi, România consumă peste 5 miliarde de pungi din plastic pe an, ceea ce înseamnă că, în medie, un român foloseşte o pungă pe zi, pentru cel mult 20 de minute. Din păcate, subliniază acesta, cele mai multe sunt aruncate direct pe stradă, în sistemul de canalizare, în apele râurilor sau pe spaţiile verzi.

Primele sacoşe textile au luat locul, pentru o zi, pungilor din plastic de la casieriile supermarketului real,- din Berceni, unde ministrul mediului a decis să facă ieri anunţul introducerii taxei. Plasele au fost distribuite gratuit, însă pe viitor vor fi vândute.

„Mi se pare o idee bună, mai ales pentru mediu. Plus că mai vin cu ele şi altă dată“, spune o clientă, Maria Matei, cercetând curioasă materialul sacoşei. „De la 1 ianuarie ne măresc hoţii pensia, aşa că pot să-mi permit una dinastea“, glumeşte o pensionară, Maria Marmandin.

Pentru Constantin Iordache, un cap de familie însoţit de ambele fiice la cumpărături, varianta sacoşei textile e destul de incomodă. „Înainte băgam produsele direct în pungă şi-apoi în maşină. Nu-mi convine prea tare, dar mă voi conforma“, spune el.

„PLASTAX“

Sperietoarea de pungi

Pentru că nu există pârghii legale pentru interzicerea pungilor din plastic, Ministerul Mediului a decis să preia soluţia aplicată de Irlanda din 2002. În primul an de la introducerea celebrei „plastax“, în valoare de 15 eurocenţi, consumul pungilor a scăzut cu circa 80 la sută. Eliminarea lor a dus la economisirea a 18 milioane de litri de petrol, materia primă pentru pungi. În cazul României, economisirea s-ar ridica la 90 de milioane de litri de petrol. Modelul irlandez a fost preluat de numeroase state, precum Marea Britanie, Singapore, Africa de Sud sau China. Bangladesh a luat aceeaşi măsură după ce ravagiile făcute de inundaţiile din 1998 au fost puse şi pe seama tonelor de pungi din plastic care au blocat sistemele de canalizare.